Legătura dintre palpitaţii şi anxietate

Palpitațiile sunt  bătăile neregulate ale inimii pe care o persoana le resimte neplăcut. În mod normal, pulsul unei persoane în perioadă de repaus este de 60-70 bătăi pe minut. Frecvența cardiacă (pulsul) crește în condiții precum: efort fizic, stres, emoții puternice, anumite tratamente, consum de cofeină sau alcool, fumat. Palpitațiile accelerează pulsul. Acesta poate depăși ușor 150 de bătăi pe minut, iar aceste palpitații pot dura minute sau chiar ore. În plus, pulsul accelerat poate fi însoțit de simptome precum respirație dificilă, anxietate, stare de slăbiciune.

Palpitațiile nu reprezintă un pericol dacă apar rar, ele pot reprezenta însă un pericol pentru viața persoanei  dacă se manifestă des sau pe perioade lungi de timp. Palpitațiile pot fi un semnal îngrijorător pentru sănătate în special pentru că acestea pot fi simptomul unor boli mult mai complicate: hipertiroidism sau aritmie (ritm cardiac anormal).

Tipuri de bătăi de inimă în aritmii

Bătăi rapide (tahicardie): sunt bătăi rapide ale inimii, cauzate de o problemă la sistemul electric al inimii. Tahicardia este o tulburare de ritm cardiac. Se manifestă ca o frecvență mai mare a bătăilor inimii, chiar dacă pacientul se află în repaus.

Bătăi lente ale inimii (bradicardie): sunt bătăi mai lente decât ar fi normal, sub 60 de bătăi pe minut.

Bătăi ectopice: sunt bătăile premature sau în plus, ele pot cauza palpitații. O bătaie prematură a inimii poate da impresia unei bătăi mai puternice imediat după aceea. Senzația este aceea că inima „a uitat” să bată o dată, dar în realitate este doar o senzație, inima nu poate omite nici o bătaie. Cele mai frecvente tipuri de bătăi ectopice sunt: extrasistolele atriale (contracții atriale premature ale inimii) și extrasistolele ventriculare (contracții ventriculare premature ale inimii).

Aritmiile sunt cele care cauzează bătăi rapide, neregulate sau neobișnuite ale inimii. Palpitațiile pot fi o consecință a unei aritmii. Există mai multe tipuri de aritmii. Unele sunt inofensive, altele pot pune viața în pericol. Din cauza aritmiei se pot resimți bătăi de inimă premature sau prea multe. Palpitațiile date de aritmii pot fi resimțite în piept, gât sau urechi. Uneori, palpitațiile se pot manifesta mai puternic în cursul nopții.

Palpitații – cauze care nu au legătură cu afecțiuni cardiace

• exerciții fizice prea intense;
• emoții puternice (frică, bucurie, atac de panică, entuziasm);
• somn insuficient;
• depresie;
• condițiile climatice: prea frig sau prea cald;
• deshidratarea organismului;
• stil de viață nesănătos;
• consum de băuturi pe bază de cofeină (ceai, băuturi energizante);
• consum de alcool;
• consum de substanțe interzise;
• fumat;
• medicamente: pentru astm, pentru hipertensiune, antibiotice, antidepresive.
• Alte situații:
• afecțiuni ale glandei tiroide;
• hipoglicemie;
• anemie;
• hipotensiune ortostatică;
• deshidratare;
• febră;
• hipoxie (nivelul oxigenului din sânge este redus);
• hipopotasemie (nivel scăzut de potasiu în sânge);
• hipomagnezemie (nivel scăzut de magneziu în sânge).

Cauze ale palpitațiilor la femei

În cazul femeilor, cauza palpitațiilor diferă de la un caz la altul. Cele mai frecvente cauze au legătură cu modificările hormonale:

• ciclul menstrual;
• sarcină;
• menopauză.

Asocierea dintre anxietate și boli de inimă (palpitații) nu a fost la fel de studiată ca relația dintre depresie și bolile de inimă. Cu toate acestea, Una D McCann, MD, directorul Programului pentru tulburări de anxietate de la Centrul Medical Johns Hopkins Bayview, consideră că exista o legătura puternică. „Este părerea mea și experiența mea clinică personală că tulburările de anxietate pot juca un rol major în bolile de inimă”, spune McCann. „Cred că o privire cu adevărat atentă asupra anxietății ar dezvălui modalitățile în care aceasta poate avea un impact grav asupra bolilor de inimă, atât ca factor contributiv, cât și ca obstacol în recuperare.”

O reacție naturală la un atac de cord brusc poate fi similară cu tulburarea de stres post-traumatic:

• Este posibil să fii șocat de experiența ta în apropierea morții și extrem de ezitant sa faci lucrurile pe care le făceai înainte.
• S-ar putea să retraiesti în mod constant evenimentul care ti-a pus viața în pericol și să eviti activitatea sau locul asociat cu atacul de cord.
• Gândurile anxioase recurente te pot împiedica sa dormi regulat.
• Gândurile tale despre ceea ce urmează pot fi extrem de negative și pot provoca o perspectivă drastic scurtată asupra viitorului.

Efectul anxietății asupra inimii. Palpitațiile și anxietatea

Când cineva este anxios, corpul lui reacționează în moduri care pot pune o presiune suplimentară asupra inimii. Simptomele fizice ale anxietății pot fi deosebit de dăunătoare în rândul persoanelor cu boli cardiace existente. Tulburările de anxietate vin cu un grad ridicat de frică și incertitudine. Atunci când această teamă și certitudine îl împiedică pe pacientul cu atac de cord sau cu boli de inimă să urmeze sfaturile și planul de tratament al cardiologului său, poate avea un impact major asupra recuperării.

Anxietatea poate interfera cu:

• respectarea regimurilor de exerciții prescrise sau cu medicamentele prescrise;
• cu a urma o dieta sanatoasa;
• cu un somn de calitate, incluzind reluarea activitatii profesionale sau reconectarea cu preietenii si familia.

Tulburările de anxietate

Aceste tulburari se împart în mai multe categorii. Iată câteva dintre ele:

Tulburare de panică – poate fi asociată cu o boală cardiacă sau poate fi confundată cu un atac de cord. Sentimentele de agitație extremă și teroare sunt adesea însoțite de amețeli, dureri în piept, disconfort la stomac, dificultăți de respirație și ritm cardiac rapid.

Tulburare de stres posttraumatic (PTSD) – o afecțiune care poate urma un incident șocant sau înspăimântător sau un eveniment brusc care pune viața în pericol, cum ar fi o crimă violentă, un accident major sau un atac de cord. O persoană care suferă de PTSD are deseori dificultăți în a face față cu orice lucru asociat cu incidentul care i-a cauzat starea și experimentează sentimente de nervozitate și detașare.

Tulburare obsesiv-compulsivă – Persoanele cu TOC vor gestiona gândurile și grijile nerezonabile, efectuând aceleași acțiuni mereu. De exemplu, un individ obsedat de simptomele cardiovasculare percepute care au fost verificate și eliminate de un medic le poate cerceta compulsiv sau le poate găsi altele noi ore în șir.

Distingerea unui atac de panică de un atac de cord

Atacurile de panică și atacurile de cord pot avea simptome similare, dacă nu identice. Simptomele apar rapid: simți că ți se încordează pieptul, ritmul cardiac crește vertiginos și începi să transpiri. Este un scenariu alarmant, iar mintea ta se grăbește să-și dea seama ce se întâmplă. Este un atac de cord? Sau este un atac de panică? Adesea poate fi dificil să faci diferența (mai ales dacă nu ai avut niciuna) și asta nu face decât să crească confuzia și stresul.

Oricine suferă de durere toracică bruscă și severă – indiferent dacă este tratat pentru tulburare de anxietate sau nu – ar trebui să meargă la camera de urgență. Medicul va testa sângele pacientului pentru anumite enzime ale mușchiului inimii. Dacă nu se găsește niciunul, de obicei nu este un atac de cord. Ambele evenimente sunt grave și este important să recunoașteți care dintre ele vă confruntați, astfel încât să puteți beneficia de un tratament adecvat.

Care sunt simptomele unui atac de cord?

Un atac de cord este atunci când o parte din inima ta nu primește suficient sânge. Acest lucru se întâmplă de obicei deoarece o arteră care furnizează sânge către inimă este blocată.    Simptomele comune ale atacului de cord includ:

• Durere în piept sau presiune
• Simti cum inima bate foarte tare
• Senzație de amețeală sau de leșin
• Transpirație, inclusiv transpirații reci
• Durere sau disconfort în partea superioară a corpului, cum ar fi maxilarul, gâtul, brațele, umerii sau spatele
• Dificultăți de respirație
• Greață sau vărsături
• Sentimentul de lesin sau de moarte iminenta

Un atac de cord poate pune viața în pericol, așa că nu așteptați să vedeți dacă simptomele dispar. Căutați imediat asistență medicală dacă aveți semne de atac de cord.

Care sunt simptomele unui atac de panică?

Un atac de panică este un atac brusc de frică sau anxietate copleșitoare. Atacurile de panică nu pun viața în pericol, dar interferează cu calitatea vieții și bunăstarea mentală. Persoanele care au atacuri de panică regulate sau frecvente pot avea o tulburare de panică, un tip de tulburare de anxietate. Dar un atac de panică izolat se poate întâmpla oricui, chiar și fără un diagnostic de tulburare de panică.

Simptomele unui atac de panică includ:

• Sentimente bruște de anxietate și frică puternice
• Dureri în piept
• Probleme de respirație
• Sentimentul de moarte iminenta
• Inimă care bate exagerat
• Transpiraţie.
• Tremur
• Slăbiciune sau amețeli
• Dureri de stomac sau greață

Diferența dintre un atac de panică și un atac de cord

Simptomele acestor două afecțiuni pot fi alarmant de similare. Principalele diferențe intre cele doua sunt:

Localizarea durerii

Atât panica, cât și atacurile de cord provoacă disconfort în piept, dar există o diferență. In cazul unui atac de cord, durerea iradiază în alte zone precum brațul, maxilarul sau gâtul. Dacă este un atac de panică, durerea va rămâne de obicei în piept.

Cum se simte durerea în piept

Atacurile de cord se simt ca: presiunea mare pe piept, senzație de strângere sau,  „ca un elefant care stă pe pieptul tău”(din declaratiile pacientilor); senzație de durere sau de arsură, cum ar fi arsuri la stomac. Atacurile de panică cauzează adesea:durere ascuțită  (nu este tipică în cazul unui atac de cord), bataile inimii sau disconfort toracic greu de descris.

Factorii declanșatorii

Atacurile de cord tind să apară după efort fizic sau efort intens sustinut – un semn care nu se găsește în atacurile de panică. Un atac de cord s-ar putea întâmpla după ce ai dat la  zăpada sau ai urcat un sir lung de scări. Dar nu ai avea un atac de panică după efort , decât dacă ar fi un declanșator de stres emoțional. Dar dacă simptomele te lovesc noaptea? Atât atacurile de panică, cât și atacurile de cord te pot trezi din somn. Dar există o diferență cheie: persoanele care au atacuri de panică pe timp de noapte sau nocturne au, de obicei, atacuri de panică în timpul zilei.

Deci, dacă te trezești cu dureri în piept sau cu alte simptome și nu ai antecedente de atacuri de panică, acesta ar putea fi un semn al unui atac de cord. Simptomele atacului de panică durează câteva minute sau până la o oră. Apoi, simptomele dispar și te simți mai bine. Dar un atac de cord nu va înceta. Durerea și simptomele unui atac de cord pot continua sau pot apărea în valuri unde se îmbunătățesc și se agravează. Atacurile de cord pot provoca dureri severe în piept, cum ar fi 9 sau 10 pe scala durerii.Apoi, mai târziu, durerea poate scădea la 3 sau 4 înainte de a se agrava din nou. Durerea s-ar putea schimba, dar nu va dispărea.

Ce se întâmplă cu ritmul cardiac în timpul unui atac de panică?

În multe cazuri, un atac de panică declanșează un ritm cardiac rapid, cunoscut și sub numele de tahicardie. Ritmul cardiac poate accelera până la 200 de bătăi pe minut sau chiar mai rapid.Un ritm cardiac rapid vă poate face să vă simțiți amețit și cu respirația scurtă. Sau s-ar putea să simți că flutură sau iese din piept. De obicei, tahicardia care apare ca răspuns la stresul emoțional și durează doar câteva minute nu este dăunătoare.

Poate un atac de panică să provoace un atac de cord?

Este puțin probabil ca un atac de panică să provoace un atac de cord, dar este posibil. Stresul emoțional joacă un rol în ambele condiții. Atât atacurile de panică, cât și atacurile de cord pot apărea în timpul sau după o situație stresantă. Dar de cele mai multe ori, oamenii au un atac de panică mai degrabă decât un atac de cord, ca răspuns la stresul emoțional.

Persoanele care suferă de anxietate, depresie sau stres cronic pot avea un risc mai mare de probleme cardiace. Stresul cronic poate duce la hipertensiune arterială, ceea ce crește riscul de atac de cord și accident vascular cerebral.    Un cardiolog sensibil la problemele de anxietate și depresie va ști cum să trimită simptomele atacului de panică de simptomele atacului de cord și va putea trimite pacientul pentru tratament pentru tulburarea de panică sau orice alt tip de anxietate.

Diagnosticarea și tratarea anxietății

Este important să diferențiem anxietatea normală de tipul mai sever. Anxietatea interferează cu viața ta de familie sau te împiedică să fii productiv în viața ta profesională? Te împiedică să te implici în activitățile care iti  plac? Dacă răspunsul este da, atunci este genul de anxietate care poate necesita un anumit grad de terapie sau asistență medicală.În funcție de durata, severitatea și tipul de anxietate, tratamentul poate include terapie, medicamente sau o combinație a ambelor. O metodă comună și eficientă de tratament este terapia cognitiv comportamentală (TCC), care implică trei componente principale:

Managementul anxietății – Scopul este de a împiedica pacientul să se concentreze prea mult pe anxietăți legate de viitor, care sunt imposibil de controlat, și de a-l ajuta pe pacient să se concentreze asupra prezentului. Managementul anxietății poate cuprinde exerciții de relaxare, concentrare senzorială și tehnici de yoga.

Restructurare cognitivă – Persoanele cu tulburări de anxietate tind să „catastrofizeze” sau să pună prea multă în considerare posibilitatea unor evenimente dezastruoase sau apocaliptice. Restructurarea cognitivă prezintă o serie de pași logici care urmăresc să demonstreze că denaturarea evenimentelor și situațiilor nu este un lucru sănătos.

Terapia prin expunere – urmărește să expună treptat și în mod repetat pacientul la activitatea sau mediul care provoacă anxietatea. Rezultatul de succes este atins atunci când individul poate gestiona eficient anxietatea. Exemplele includ depășirea fricii de a trece un pod, navigarea cu succes într-o călătorie cu avionul sau petrecerea timpului într-o locație asociată cu un accident sau o crimă.

Anxietatea la femei

Femeile au de două ori mai multe șanse decât bărbații să sufere de tulburare de panică, tulburare de anxietate generalizată (PTSD), fobie socială și tulburări de anxietate atunci când sunt luate în ansamblu. Femeile sunt, de asemenea, mai predispuse decât bărbații să sufere de tulburare de stres post-traumatic, chiar dacă bărbații sunt mai susceptibili de a fi expuși la situații violente și periculoase. Un motiv poate fi faptul că tipurile de traume pe care femeile le experimentează cel mai mult – traume sexuale și violuri – sunt mai susceptibile de a duce la tulburarea de stres post-traumatic. PTSD este unul dintre numeroasele tipuri de anxietate care pot pune stres asupra inimii.

„Anxietatea s-a născut odată cu omenirea. Și din moment ce nu o vom putea stăpâni niciodată, va trebui să învățăm să trăim cu ea, așa cum am învățat să trăim cu furtuni. ”                           Paulo Coelho