Hipertiroidism și stres, o combinație sub semnul riscului

Poate nu știai, dar relația dintre stres și hipertiroidism este una aparte. Deseori subestimăm impactul pe care starea de stres o poate avea asupra sănătății noastre. Cortizolul, hormonul asociat cu stările de agitație, face ca tiroida să funcționeze pe repede inainte. Iar ca dezastrul să fie complet, ne afectează și glandele suprarenale.

Știm că tulburările asociate tiroidei sunt foarte frecvente. Apariția lor se datorează mai multor factori. Bolile autoimune precum Graves (Basedow), sarcina, modificările glandei pituitare sau excesul / deficitul de iod pot duce la hipotiroidism sau hipertiroidism.

Nu suntem întotdeauna conștienți de modul în care emoțiile ne pot modifica metabolismul. De exemplu, studiile recente de specialitate, precum cel publicat în revista Thyroid Research, arată că există o relație între nivelurile de cortizol și TSH (hormonul care stimulează tiroida).

Cu alte cuvinte, stresul este un factor de risc pentru hipertiroidism. Situațiile de presiune constantă, anxietate și îngrijorare, în timp ajung să accelereze funcția tiroidei.

Bolile legate de tiroidă sunt mai frecvente la femei. Cu toate acestea, odată pus diagnosticul, nu căutăm întotdeauna să clarificăm cauzele hipertiroidiei. Suntem mai interesați de tratament și de o strategie terapeutică care ar putea îmbunătăți calitatea vieții noastre. Cu toate acestea, cum există o relație directă între stres și hipertiroidism, este necesar să știm cum apare și ce se petrece în corpul nostru.

Hipertiroidism – ce semne si simptome are?

În fiecare zi, apar noi diagnostice legate de problemele glandei tiroide. Nu trebuie să uităm că hormonii tiroidieni îndeplinesc o serie de funcții. Rolul lor este esențial pentru menținerea în bună stare a țesuturilor organismului și pentru îndeplinirea unui număr infinit de sarcini metabolice, inclusiv, de exemplu, sinteza a numeroase proteine.

Din acest motiv, pentru hipertiroidism – simptome îți prezentam o listă întreagă mai jos. Dacă hipertiroidismul este ușor, acesta poate trece neobservat. În plus, la persoanele în vârstă, simptomele sunt adesea mai puțin pronunțate.

• Ritm cardiac rapid (care depășește adesea 100 de bătăi pe minut în repaus) și palpitații cardiace;
• Transpirație excesivă și, uneori, bufeuri;
• Tremurături fine ale mâinilor;
• Insomnie;
• Modificări ale dispoziției;
• Nervozitate excesivă;
• Scaune frecvente;
• Slabiciune musculară;
• Respirație scurtă;
• Pierderea în greutate în ciuda apetitului normal sau chiar crescut;
• Modificări ale ciclului menstrual;
• Gușă la baza gâtului;
• Ieșirea vizibilă a ochilor din orbite (exoftalmie) și ochi iritați sau uscați, în boala Graves;
• În mod excepțional, roșeață și umflarea pielii picioarelor, în boala Graves.

Hipertiroidism – ce categorii de persoane sunt persoanele expuse riscului și care sunt factorii de risc?

Femeile sunt mai expuse riscului: hipertiroidismul afecteaza de 8 ori mai multe femei decât bărbați.

Frecvența bolii Graves este mai mare la familiile care au fost diagnosticate anterior cu o boală tiroidiană.

Factori de risc în hipertiroidism

Medicina nu recunoaște un factor de risc specific pentru hipertiroidism. În majoritatea cazurilor, este o boală autoimună (boala Graves), a cărei cauză exactă nu este cunoscută.

Unii experți consideră că adăugarea în mod regulat de iod în sarea de masă ar crește semnificativ rata hipertiroidiei, dar numai pentru o minoritate de persoane deja expuse riscului. Adăugarea de iod în sarea de masa vizează prevenirea deficientei de iod, care a fost cauza principala a hipotiroidismului la începutul secolului al XX – lea.

Hipertiroidism – care sunt cauzele?

Uneori, o tiroidă hiperactivă se datorează nivelurilor inadecvate (ridicate) de TSH sau unor probleme cu tiroida în sine.

Boala Graves apare atunci cand sistemul imunitar produce anticorpi anormali care actioneaza ca și TSH și stimulează tiroida continuu, ceea ce duce la supraactivitate și la niveluri mai ridicate de hormoni tiroidieni. Boala Graves este cea mai frecventă cauză de hipertiroidism, cu până la 80% din cazuri atribuite acesteia. Este, de asemenea, probabil ca anticorpii anormali să stimuleze inflamația ochilor și, mai rar, a pielii.

Există o altă formă de hipertiroidism numită gușă multinodulară toxică. Țesutul anormal sau nodulii din tiroidă – numiți adenoame – devin autosusținători, adică nu mai funcționează sub controlul TSH și produc în mod constant hormoni tiroidieni.

Când tiroida se inflamează, poate apărea o afecțiune numită tiroidită. Inflamația determină eliberarea hormonilor tiroidieni depozitați de glanda tiroidă pentru o perioadă scurtă de timp (de obicei nu mai mult de câteva săptămâni). Daunele pe termen lung cauzate de inflamație duc, de obicei, la hipotiroidism.

Hipertiroidismul poate fi, de asemenea, cauzat de administrarea prea multor hormoni tiroidieni sau de utilizarea medicamentelor care conțin mult iod, cum ar fi amiodarona.

Hipertiroidismul secundar, o boală rară, este cauzată de producția în exces de TSH de o tumoare pituitară, având ca rezultat stimularea permanenta a tiroidei. Mai rar, glanda pituitară nu mai răspunde la hormonii tiroidieni și nu mai știe când să oprească producția de TSH atunci când nivelul hormonilor tiroidieni este ridicat.

Pot exista complicații?

Hipertiroidismul provoacă o accelerare a metabolismului, prin urmare, o cheltuială mai mare de energie. Pe termen lung, hipertiroidismul netratat crește riscul apariției osteoporozei, deoarece este afectată absorbția calciului din oase. De asemenea, crește riscul de a dezvolta un tip de aritmie cardiacă numită fibrilație atrială.

Hipertiroidismul netratat poate duce la o criză tirotoxică. Într-un astfel de atac, toate simptomele hipertiroidiei se manifestă împreună la maxim, ceea ce poate duce la complicații grave, cum ar fi insuficiența cardiacă sau coma. Simptomele hipertiroidismului în criza tirotoxică includ bătăi rapide ale inimii, tremurături, transpirație excesivă, febră, agitație, diaree, confuzie și pierderea cunoștinței. Poate fi cauzată de traume, infecții, intervenții chirurgicale, diabet necontrolat, sarcină, naștere sau lipsa de medicamente. Această situație necesită asistență medicală de urgentă.

Diagnostic, analize de sange si investigatii in hipertiroidism

Simptomele in hipertiroidism pot trece neobservate, mai ales la vârstnici. Doar o analiză de sânge care arată atât o scădere a nivelului de hormoni TSH, cât și o creștere a nivelului de hormoni tiroidieni (T4 și T3) poate confirma diagnosticul. Debutul simptomelor enumerate mai sus ar trebui să ne determine să solicităm asistență medicală ca să avem un diagnostic clar.

TSH și hormonii tiroidieni T3 și T4 – cum acționează în hipertiroidism?

Cei 2 hormoni principali secretați de tiroidă sunt T3 (triiodotironină) și T4 (tetra-iodotironină sau tiroxină). Ambele includ termenul “iodo”, deoarece iodul este esențial pentru producerea lor. Cantitatea de hormoni produși depinde de alte glande. Hipotalamusul este cel care controlează glanda pituitară pentru a produce hormonul TSH (pentru hormonul stimulator al tiroidei). La rândul său, hormonul TSH stimulează tiroida să-și producă hormonii.

Glanda tiroidă hiperactivă poate fi depistată prin măsurarea nivelului de TSH în sânge. În hipotiroidism, nivelurile de TSH sunt ridicate, deoarece glanda pituitară răspunde la lipsa hormonilor tiroidieni (T4 și T3) secretând mai mult TSH. În acest fel, glanda pituitară încearcă să stimuleze tiroida să producă mai mulți hormoni. Într-o situație de hipertiroidism (când există prea mult hormon tiroidian), se întâmplă invers: nivelul TSH este scăzut deoarece glanda pituitară percepe excesul de hormoni tiroidieni din sânge și încetează să stimuleze. glanda tiroidă. Chiar și la începutul unei probleme cu tiroida, nivelurile de TSH sunt adesea anormale.

Putem preveni hipertiroidismul?

În prezent nu există nicio modalitate de a preveni hipertiroidismul. Putem, în schimb, să prevenim complicațiile acestuia. Iată cum:

• Dormi bine nopțile. Dacă este necesar, trage un pui de somn la începutul după-amiezii.
• Asigură-te că ai un aport bun de calciu, deoarece hipertiroidismul consumă mineralele din oase. Consumă alimente care sunt surse bune de calciu.
• Mănâncă mese mai mici, dar mai dese.
• Evită consumul de cofeină, care stimulează organismul și mai mult: cafeaua, ceaiul, băuturile energizante, băuturile răcoritoare de tip cola și ciocolata o conțin în cantități diferite.
• Nu lua niciun supliment natural de iod sau multivitamine care conțin iod.
• De asemenea, evită alimentele foarte sărate și algele marine, deoarece conțin doze mari de iod, care pot interfera cu sinteza hormonilor tiroidieni. Fructele de mare nu sunt contraindicate persoanelor cu hipertiroidism, chiar dacă unele conțin iod.
• Dacă ai avut o scădere în greutate, tratamentul hipertiroidismului (fără creșterea aportului de alimente) este de obicei suficient ca să recâștigi greutatea pierdută. Cu toate acestea, în cazuri rare, odată cu tratamentul, este indicată o dietă puțin mai bogată în calorii și proteine, până revine tiroida la activitatea ei normală. Discută cu medicul sau cu nutriționistul înainte să îți schimbi obiceiurile alimentare.
• În perioadele de hipertiroidism, trebuie evitat exercițiul fizic intens cardio (de exemplu, alergatul, tenisul, ciclismul și antrenamentul cu echipamentele de fitness) deoarece corpul se află deja într-o stare de hiperactivitate. Mersul pe jos și înotul (cu intensitate moderată) sunt de obicei bine tolerate.
• Odată ce problema este tratată, exercițiile fizice regulate sunt deosebit de importante, deoarece ajută la prevenirea sau limitarea demineralizării osoase.

Hipertiroidism în sarcină – cauze şi manifestări

Experții au observat că femeile cu hipotiroidism subclinic prezintă un risc mai mare de a naște copii cu defecte de inteligență mai mari sau mai puțin marcate și cu dizabilități de învățare. Alte posibile complicații ale hipotiroidismului matern netratat includ, de asemenea: abruptia placentară, greutate mică la naștere, naștere mortală, malformații congenitale, hemoragie post-partum.

La fel ca hipotiroidismul matern, concentrația excesivă de hormoni tiroidieni în sângele femeii însărcinate, este, de asemenea, responsabilă pentru probleme; de fapt, hipertiroidismul în sarcină este asociat cu un risc crescut de:

Naștere prematură;

Desprindere a placentei;

Moarte fetală sau perinatală;

Greutate redusă a nou-născutului.

Cea mai frecventă cauză de hipertiroidism matern în timpul sarcinii este boala Graves-Basedow care duce la dezvoltarea de autoanticorpi împotriva receptorului TSH și, prin urmare, stimulează activitatea endocrină a glandei tiroide.

Hipertiroidismul în sarcină reprezintă, pentru mamă, o posibilă cauză a preeclampsiei.

Cum prevenim problemele cu tiroida în timpul sarcinii?

În contextul hipertiroidismului în sarcină, femeile care vor să aibă un copil ar trebui să fie supuse unui control al tiroidei înainte sau chiar la începutul sarcinii.

În special, medicii consideră esențiale dozarea TSH, anticorpi anti-TPO și fracțiunea liberă de T3 și T4.

Un control amănunțit al tiroidei ne permite să identificăm orice problemă și să intervenim acolo unde este necesar.

Datorită terapiilor farmacologice moderne, femeile cu tulburări tiroidiene își pot duce liniștite sarcina la bun sfârșit, evitând riscul de efecte adverse pentru făt.

Hipertiroidism – tratament alopat și tratament naturist

Fiecare dintre cele două tipuri de tratamente are avantaje și dezavantaje și ar trebui să se adresăm medicului ca să luăm cea mai bună decizie pentru cazul nostru. Este importantă, ca prioritate, restabilirea funcționării normale a tiroidei cât mai curând posibil, pentru a evita complicațiile. Tratamentul cu medicamente antitiroidiene sau cu iod radioactiv îndeplinește de obicei acest obiectiv în câteva luni, în funcție de severitatea hipertiroidismului.

• Medicamente antitiroidiene

Aceste medicamente împiedică producerea de noi hormoni tiroidieni fără consecințe ireversibile. Acestea restabilesc nivelurile normale de hormoni după 2 până la 4 luni de tratament.

• Tratamentul cu iod radioactiv

Iodul radioactiv (la un nivel scăzut) este folosit pentru a distruge permanent o parte a celulelor tiroidiene, astfel încât glanda tiroidă să producă puțini hormoni. Iodul radioactiv care nu este absorbit de glanda tiroidă este eliminat de organism în câteva zile. Tratamentul permite revenirea la normal după aproximativ 3 până la 6 luni. În mai mult de 90% din cazuri, este suficientă o singură doză de iod radioactiv (în caz contrar, se oferă uneori o a doua doză).

Acest tratament cauzează adesea o stare permanentă de hipotiroidism. Hipotiroidismul este mult mai ușor de ținut sub control decât hipertiroidismul. Hormonii tiroidieni sintetici sub formă de tablete luate zilnic și pe viață pot corecta hipotiroidismul, fără să provoace efecte nedorite.

Femeile gravide sau mamele care alăptează nu pot primi un astfel de tratament, deoarece iodul radioactiv poate afecta funcția glandei tiroide a fătului sau a nou – născutului.

Sarcina după tratamentul cu iod radioactiv

Se recomandă ca o femeie care dorește să rămână gravidă să aștepte 6 până la 12 luni după tratamentul cu iod radioactiv înainte de a concepe un copil. Într-adevăr, iodul radioactiv poate dăuna dezvoltării fătului.

În plus, este mai bine dacă nivelul hormonilor tiroidieni al viitoarei mame este bine controlat înainte de sarcină. Necesitatea hormonilor tiroidieni crește, în general, din primul trimestru de sarcină (săptămânile 1-13). Pentru femeile însărcinate care iau hormoni sintetici, este necesară monitorizarea trimestrială a nivelului de hormon TSH în sânge de către un medic de familie sau endocrinolog. După naștere, doza este adesea redusă.

La rândul său, un bărbat care primește tratament cu iod radioactiv ar trebui să aștepte 3 luni înainte de concepție.

Îndepărtarea tiroidei

Se poate lua în considerare îndepărtarea totală sau parțială a glandei tiroide prin intervenție chirurgicală (tiroidectomie), dar rareori se optează pentru această soluție.

Tratament naturist – ce ameliorează hipotiroidismul?

Piciorul lupului și roinița. Aceste două plante sunt utilizate, în mod tradițional, în tratamentul naturist al hipertiroidismului. Deși eficiența lor nu a fost testată în studii clinice, conform testelor in vitro și pe animale, aceste plante pot inhiba efectele stimulatoare ale hormonului TSH asupra tiroidei. Tratamentul naturist cu aceste plante se administrează sub formă de infuzie sau tinctură.

Ce alte abordări luăm în considerare?

• Acupunctura

Potrivit medicinei tradiționale chineze, simptomele hipertiroidismului rezultă din excesul de element foc la ficat, care poate fi însoțit de deficit de Qi sau Yin. Prin urmare, specialistul în acupunctură lucrează pe meridianul ficatului.

• Hidroterapia

Se recomandă băi calmante înainte de culcare pentru un somn odihnitor. O compresă rece aplicată 15 minute pe zi pe gușă sau pe ochi atunci când suferi de exoftalmie îți oferă o stare de confort.

Să reținem că hipertiroidismul necesită tratament și monitorizare medicală. Unele remedii pe bază de plante utilizate în mod tradițional pentru tratarea hipertiroidismului pot fi totuși utilizate ca terapie complementară. Să nu uităm că acestea nu au făcut obiectul studiilor clinice.

• Gestionarea stresului

Numeroase studii efectuate la animale și la oameni au arătat că nivelurile ridicate de stres cresc posibilitatea declanșării răspunsurilor autoimune de către sistemul imunitar.

Stresul, de fapt, provoacă modificări, atât fizice cât și psihologice, care au impact asupra funcționării sistemului imunitar, cu modificări neuroendocrine care duc la tulburări autoimune și leziuni ale organelor și țesuturilor.

Stresul crește nivelul de cortizol (hormonul stresului) din sânge, provocând perturbarea funcționării neurotransmițătorilor și agravând simptomele tulburărilor tiroidiene.

• Dieta antiinflamatoare

Adoptarea unei diete care reduce inflamația este una dintre cele mai eficiente modalități de normalizare a funcției sistemului imunitar și de creare a unui mediu sănătos în intestin. În același timp, îmbunătățește sănătatea microflorei intestinale, care este strâns legată de nivelul general de sănătate a organismului.

Unul dintre modurile prin care o dietă greșită provoacă răspunsuri autoimune este consumul frecvent de alimente care conțin alergeni, precum laptele și produsele lactate și orice conține gluten.

Acest lucru se datorează faptului că organismul percepe aceste substanțe ca pe o amenințare atunci când nu pot fi digerate și asimilate corespunzător.

Alergenii contribuie în timp la apariția permeabilității intestinale:  țesutul intern al intestinului este atacat și deteriorat progresiv până când devine literalmente ca o sită.

Astfel, în fluxul sanguin trec substanțe care ar trebui să rămână în interiorul intestinului până la eliminare. Acest flux continuu de substanțe dăunătoare ajunge să otrăvească sângele și, în consecință, întregul organism, declanșând reacții autoimune în lanț.

Alimente de evitat în caz de hipertiroidism

Este important să adoptăm o dietă care să nu deranjeze sistemul imunitar și să nu afecteze intestinul.

Prin urmare, să eviăm:

Laptele și produsele lactate

Glutenul (toate produsele fabricate cu făină din cereale conțin gluten în mod natural, în special grâul, care conține cel mai mare procent)

Aromele artificiale, aditivii, coloranții (alimentele industriale ambalate, alimentele gata preparate congelate etc.)

Zaharurile (chiar și trestia de zahăr care nu este mai puțin dăunătoare decât zahărul alb, siropurile de porumb, agave, fructoza etc.)

Îndulcitorii artificiali

Alimentele care conțin organisme modificate genetic

Cafeaua și băuturile care conțin cofeină

De asemenea, este important să eliminăm alimentele care conțin iod, cum ar fi sarea iodată, gălbenușurile și algele.

Alimente recomandate în caz de hipertiroidism

Legume proaspete, fierte (cum ar fi cele gatite la abur sau sotate), care furnizează substanțe nutritive și ajută la combaterea inflamației. Sunt recomandate varza, broccoli, napii, ridichile, varza de Bruxelles , conopida, nasturelul si rucola. Aceste legume trebuie evitate în caz de hipotiroidism, deoarece conțin substanțe care interferează cu absorbția iodului, dar sunt utile în caz de hipertiroidism (fără a abuza de ele)

Fructe proaspete, în cantități moderate, având în vedere conținutul lor de zahăr. Consumă afine, căpșuni, mere, pere, caise și zmeură. Evită sucurile industriale cu un conținut ridicat de zahăr și lipsite de substanțe nutritive.

Verdețuri cu proprietăți antiinflamatorii precum busuiocul, pătrunjelul, rozmarinul și oregano,

Condimente precum turmericul, chimenul, ghimbirul, cardamomul, feniculul, coriandrul, care stimulează digestia și ajută la normalizarea activității sistemului imunitar.

Supa de oase care ajută la repararea țesutului intestinal și la detoxifierea corpului.

Probiotice pentru refacerea microflorei intestinale și combaterea permeabilității intestinale. O modalitate excelentă de a beneficia de un probiotic de bună calitate este să pregătești iaurt de casă din lapte de migdale, lapte de cocos sau din lapte de capră crud, folosind un starter pentru iaurt. Evită iaurturile industriale pasteurizate și pline de zaharuri sau alte tipuri de îndulcitori, coloranți și aditivi.

Grăsimi sănătoase care reduc inflamația și sunt esențiale pentru protejarea creierului și pentru buna funcționare a sistemului nervos. Cele mai bune grăsimi sănătoase sunt ghee, uleiul de cocos și uleiul de măsline.

În concluzie…

Hipertiroidismul este o boală foarte supărătoare, deoarece simptomele sale afectează foarte mult calitatea vieții, în special sub imperiul stresului. În plus, poate avea consecințe grave asupra sănătății, inimii și oaselor. Acesta este motivul pentru care persoana care o are este de obicei trimisă la un endocrinolog, specialistul în glanda tiroidă.

Dacă suferi de această boală, trebuie să știi că, de obicei, se tratează destul de bine. Cheia succesului este să urmezi recomandările medicului. Acest lucru înseamnă, de exemplu, să faci analizele de sânge regulat, să îți iei medicamentele conform recomandării medicului și să mergi la control. În acest fel, vei obține maximum de beneficii de pe urma îngrijirii medicale.