Efectele nocive ale stresului asupra inimii

Renumitul cercetător american în domeniul stresului Bruce McEwen a popularizat cuvântul “alostazie” care descrie încercarea organismului de a menține echilibrul interior în fața unor circumstanțe schimbătoare. Termenul este o îmbinată a cuvintelor grecești allo pentru “variabil”, și statis, pentru “staționare”, combinați acești termeni rezultă o explicație de genul “a rămâne la fel în mijlocul schimbării”. Nu ne putem lipsi de ea și, prin urmare, corpul nostru va face tot posibilul să o mențină – chiar până la a atinge un nivel de uzură pe termen lung, dacă tensiunile nu scad. O astfel de solicitare a mecanismelor de reglare a organismului nostru, duce la o eliberare excesivă și prelungită a hormonilor de stres precum adrenalină și cortizol, tensiune nervoasă, disfuncție imunitară și, în mult prea multe cazuri, la epuizarea aparatului de stres însuși.

Cum se definește stresul?

Înțelegerea stresului și a mecanicii sale ne poate oferi o apreciere mai fină a modului în care unitatea “corpminte” se exprimă în timp real și în țesuturi reale. Ca și răspunsul la durere, stresul este o funcție de supraviețuire obligatorie pentru orice ființă vie. Atunci când este activat, aparatul nostru de stres ne împuternicește imediat să înfruntam sau să scăpam de amenințările la adresa existenței noastre sau a existenței ori bunăstării celor de care ne pasă. Este un eveniment impresionant la nivelul întregului corp, care implică practic fiecare organ și sistem.

Stresul se poate manifesta sub două forme: ca reacție imediată la o amenințare sau ca o stare prelungită indusă de presiuni externe sau de factori emoționali interni. În timp ce stresul acut este o reacție necesară care ajută la menținerea integrității noastre fizice și mentale, stresul cronic, continuu și fără ameliorare, le subminează pe ambele. Furia situațională, de exemplu, este un tip de stres acut care este mobilizat pentru un scop pozitiv – gândiți-vă la autoapărare sau la stabilirea unor limite interpersonale.

Acest tip de stres ne face mai alerți la minte, mai rapizi și mai puternici la nivelul membrelor. Furia cronică, în schimb, inundă sistemul cu hormoni de stres mult timp peste durata firească. Pe termen lung, un astfel de surplus hormonal, indiferent de ce l-a generat, poate să îngusteze vasele de sânge, favorizând apariția bolilor vasculare, să afecteze circuitele cognitive și emoționale esențiale ale creierului, să crească tensiunea arterială și să duca la hipercoagularea sângelui, crescând riscul de atac de cord sau accident vascular etc.

Factorii de stres

Nu există o listă clară a principalilor factori care provoacă stresul pentru că fiecare persoană este unică și percepe evenimentele externe prin propriul filtru personal, așadar cauzele stresului sunt diferite pentru fiecare dintre noi. Bineînțeles, dacă generalizăm sunt câteva exemple de evenimente externe pe care o mare masă a oamenilor le percep ca fiind stresate, cum sunt: traficul, prea multe responsabilități la locul de muncă sau în familie, probleme de sănătate diverse, critica primită de la cei din jur sau sunetele puternice.

Simptomele stresului

Situațiile de viață percepute ca și stresante au multiple efecte asupra noastră, la toate nivelurile și tocmai de aceea sentimentul de dezechilibru este atât de accentuat. Cu alte cuvinte, stresul poate dezactiva capacitatea sistemului nostru imunitar de a controla si elimina malignitatea.

Simptome fizice  – la nivel fizic, organismul nostru percepe stresul ca pe un pericol iminent și reacționează pe baza mecanismelor sale deja învățate pentru a ne apăra. Primele reacții care se resimt sunt bătăi proeminente ale inimii, dureri la nivelul pieptului, respirație sacadată și încordarea mușchilor. În plus, ne mai putem confrunta cu tremurat de mâini, oboseală, probleme digestive apărute instant sau dureri de cap. Acestea sunt la nivel inconștient, corpul le folosește  automat ca și armură de protecție, fără ca noi să le putem explica la nivel logic.

Simptome emoționale – când stresul ne afectează în sens negativ, cea mai pregnantă emoție resimțită este cea de tristețe. Pe această bază se instalează copleșirea, sentimentul că tot ce se întâmplă este prea mult, că nu suntem suficient de buni și că nu putem face față. Apoi, de aici pleacă alte stări nefavorabile precum anxietatea, nervozitatea accentuată sau chiar furia, toate acestea concretizându-se prin lipsa motivației și incapacitatea de concentrare.

Simptome comportamentale – pe fondul tuturor efectelor de mai sus, este normal ca și modul în care ne comportăm și relaționăm va fi afectat. Astfel, are loc retragerea din grupurile sociale și preferința pentru singurătate. În acest context, afundarea problemelor emoționale se face prin recurgerea la diverse dependențe, precum mâncatul în exces, țigările, alcoolul, sau drogurile.

Stresul afectează inima – ce spun cele mai recente studii?

Conform ultimelor studii realizate pentru a analiza legătura dintre stres și problemele de inimă, se poate spune clar că există o conexiune puternică între nivelul de stres cronic la care este supusă o persoană și starea de sănătate a inimii sale.

De exemplu, prin prisma studiului realizat de cercetătorii de la Harvard și publicat în 2017 în The Lancet, s-a demonstrat pentru prima dată legătura dintre stres și evoluția bolilor cardiace. Acest lucru a fost realizat prin intermediul unor imagini care reprezentau partea din creier responsabilă de procesarea unor emoții puternice precum de frica și stresul, pentru a ilustra mecanismele prin care stresul emoțional provoacă episoade de criză la nivel cardiovascular, favorizând dezvoltarea bolilor de inimă.

Cu cât o persoană percepe sau experimentează mai mult stres, cu atât mai mare este activitatea în repaus a amigdalei și cu atât mai mare este riscul de afecțiuni cardiace. Calea de la supraactivarea amigdalei la problemele cardiace trece prin creșterea activității măduvei osoase și a inflamației arteriale.

În plus, în urma unui studiu publicat în Jama în noiembrie 2021, realizat pe 918 pacienți, a rezultat că reacția la stresului mental indus, numită ischemie în termeni medicali, a fost una foarte puternică la nivelul inimii, crescând considerabil riscul de producere a unui atac de cord.

Care sunt efectele nocive ale stresului asupra inimii?

În momentul în care ne aflăm sub factori de stres, corpul nostru face eforturi mari pentru a lupta, ceea ce duce la o creștere a activității glandei amigdale și la producerea unui număr mai mare de celule albe. Din această cauză au loc inflamații la nivelul arterelor, iar acestea sunt principalele cauze care produc atacurile de cord, angina sau accidentele vasculare cerebrale.

Deci, modul natural în care reacționează organismul uman atunci când percepe un pericol extern, precum factorii producători de stres, ajunge în cele din urmă să afecteze în mod negativ modul de funcționare al organului nostru vital, și anume inima. De fiecare dată când experimentăm stresul, inima ne va fi și mai slăbită, crescând mereu riscul de a suferi de hipertensiune arterială sau de probleme mai grave.

Autor: Cătălin Durlă – Psiholog clinician și psihoterapeut Clinica Aproape

sursa foto: shutterstock