Anxietatea: simptome, cauze, soluții

Anxietatea este o emoție normală. Reprezintă o permanentă a modului de a fi, existind în acel spațiu al dialogului între Sine și Eu, având manifestări la intrarea în contactul Eului cu lumea. Este modul în care creierul tău reacționează la stres și te avertizează cu privire la pericolul potențial care urmează. Însă, ambiguitataea anxietății, ca prima atitudine, prin lipsa ei de obiect concret, devine și se manifestă ca o stare de nesuportat, proprie dar și străină, având atât rol de a creea cât și de a distruge.

StresControl de la Naturalis este un supliment alimentar recomandat pentru îmbunătăţirea capacităţii organismului de a se adapta la stres. Acesta reuneşte, într-o singură formulă, extract de valeriană, extract de sunătoare, magneziu şi vitamina B6, ingrediente cu efecte benefice asupra funcţionării sistemului nervos.

Ce trebuie să ştii despre anxietate?

“Anxietatea este ameţeala libertăţii”, spunea S. Kierkegaard, adică creează deopotrivă și îndoială și disperare, însă se preschimbă în final într- o descoperire a liberului arbitru. Acesta stare emoțională care ne însoțește de-a lungul călătoriei noastre pe pământ se datorează gândului că existența noastră nu poate fi una iresprosabila, iar trăirea care apare cu această credință este ceea ce se poate descrie ca anxietate.

Anxietatea determină modificări pe patru planuri: subiectiv, cognitiv, comportamental și biologic.

1. La nivel subiectiv, persoana își descrie trăirile ca sentimente de teamă, neputință, groază, catastrofă.
2. La nivel comportamental, anxietatea duce la apariția comportamentului de evitare a acelor situații anxiogene.
3. La nivel cognitiv, apare o discrepanță între ce își dorește sau ce trebuie să facă persoana și ce crede aceasta că poate face sau prin acele procesări dezadaptative individul prelucrează anumiți stimuli anxiogeni din mediu, ignorând stimuli pozitivi saun neutri afectiv.
4. La nivel biologic, apariția unor modificări induse de dezechilibrul sistemului nervos vegetativ, cu predominanaţa parasimpaticului.

Toată lumea se simte anxioasă din când în când. De exemplu, s-ar putea să vă faceți griji atunci când vă confruntați cu o problemă la locul de muncă, înainte de a face investigații medicale sau înainte de a lua o decizie importantă.

Anxietatea ocazională este OK. Dar tulburările de anxietate sunt diferite. Sunt un grup de boli mintale care provoacă anxietate și frică constantă și copleșitoare.

Anxietatea excesivă te poate face să eviți munca, școala, întâlnirile de familie și alte situații sociale care ar putea declanșa sau agrava simptomele.

Tipuri de tulburări de anxietate

Există mai multe tipuri de tulburări de anxietate:

• Tulburare de anxietate generalizată. Simți îngrijorare excesivă, nerealistă și tensiune fără motiv sau aparent fără motiv. Caracaterizată printr-o perioadă de cel puțin șase luni de îngrijorări intense.
• Tulburare de panică. Simți o frică bruscă, intensă, care provoacă un atac de panică. În timpul unui atac de panică, este posibil să transpiri, să ai dureri în piept și să ai bătăi puternice ale inimii (palpitații ). Uneori s-ar putea să simți că te sufoci sau că ai un atac de cord.
• Tulburare de anxietate socială . Denumită și fobie socială, aceasta este atunci când simți o îngrijorare copleșitoare în legătură cu situațiile sociale de zi cu zi. Îți faci griji obsesiv că alții ar putea să te judece sau să fii jenat sau ridiculizat.
• Fobii specifice. Simți o teamă intensă făță de un anumit obiect sau situație, cum ar fi înălțimea sau zborul. Frica depășește ceea ce este normal și te poate determina să eviți situațiile obișnuite.
• Agorafobie. Ai o teamă intensă de a fi într-un loc în care ți se pare greu să scapi sau să obții ajutor dacă apare o urgență. De exemplu, este posibil să intri în panică sau să te simți anxios când te afli într-un avion, în transportul public sau când stai la coadă cu o mulțime de persoane.
• Anxietatea de separare. Copiii mici nu sunt singurii care se simt speriați sau anxioși atunci când o persoană dragă pleacă. Oricine poate avea tulburare de anxietate de separare. Dacă există, te vei simți foarte anxios sau speriat când o persoană apropiată dispare din jurul tău. Întotdeauna îți vei face griji că i se poate întâmpla ceva rău acelei persoanei.
• Mutism selectiv. Acesta este un tip de anxietate socială în care copiii mici care vorbesc normal cu familia, nu vorbesc în public, sau la școală.
• Tulburare de anxietate indusă de medicamente. Utilizarea anumitor medicamente sau droguri ilegale sau întreruperea bruscă a medicamente poate declanșa unele simptome ale tulburării de anxietate.
• Anxietate datorată unei condiții medicale – apar simptome ce sunt o consecință directă a prezenței unei conditii medicale – exemplu: tulburări endocrine, cardiovasculare, respiratorii ,metabolice, neurologice,etc.

Anxietate: simptome si manifestari
Principalul simptom al tulburărilor de anxietate este frica sau îngrijorarea excesivă. De asemenea, tulburările de anxietate pot îngreuna respirația, somnul, concentrarea. Simptomele specifice variază în funcție de fiecare tip de tulburare de anxietate.

Simptomele comune sunt:

• Panică, frică și neliniște;
• Sentimente de panică, moarte sau pericol;
• Probleme de somn;
• Neputință de a rămâne calm și nemișcat;
• Mâinile sau picioarele reci, transpirate, amorțite sau furnicături;
• Dificultăți de respirație;
• Respirație mai rapidă sau și mai rapidă decât în ​​mod normal (hiperventilație) ;
• Palpitații cardiace;
• Gură uscată;
• Greaţă;
• Mușchii încordați;
• Ameţeală;
• Te gândeșți la o problemă din nou și din nou și nu te poți opri (ruminare) ;
• Incapacitatea de a se concentra;
• Evitarea intensă sau obsesivă a obiectelor sau locurilor care crează teamă.

Anxietate: cauze, factori de risc
Unele cauze ale tulburărilor de anxietate sunt:

• Genetica. Stările de anxietate pot exista în antecedentele unei familii.
• Chimia creierului. Unele cercetări sugerează că tulburările de anxietate pot fi legate de faptul că unele circuite din creier care controlează frica și emoțiile se pot deregla.
• Stresul datorat mediului. Aceasta se referă la evenimente stresante pe care le-ai văzut sau pe care le-ai trăit. Evenimentele de viață asociate adesea cu tulburările de anxietate incluzând abuzul și neglijarea în copilărie, moartea unei persoane dragi sau vizualizarea/trăirea unor atacuri sau violente.
• Stoparea sau utilizarea abuzivă a drogurilor. Anumite medicamente pot fi folosite pentru a ascunde sau a reduce anumite simptome de anxietate. Tulburarea de anxietate merge adesea mână în mână cu consumul de alcool și substanțe.
• Condiții medicale. Unele afecțiuni ale inimii, plămânilor și tiroidei pot provoca simptome similare tulburărilor de anxietate sau pot agrava simptomele de anxietate. Este important să faci un examen fizic complet pentru a exclude alte afecțiuni medicale atunci când discuți despre anxietate.

Factori de risc pentru tulburarea de anxietate

Existența unor anumiți factori de risc te pot face să dezvolți o tulburare de anxietate.  Pe unii factori de risc nu îi poți schimba, dar pe alții da.

Factorii de risc pentru tulburările de anxietate includ: 

• Istoricul tulburărilor de sănătate mintală. Având o altă tulburare de sănătate mintală, cum ar fi depresia, crește riscul de tulburare de anxietate.
• Abuz sexual în copilărie. Abuzul sau neglijarea emoțională, fizică și sexuală în timpul copilăriei este legată de tulburările de anxietate mai târziu în viață.
• Trauma. Trăirea unui eveniment traumatic crește riscul de tulburare de stres posttraumatic (PTSD), care poate provoca atacuri de panică.
• Evenimente negative de viață. Evenimentele de viață stresante sau negative, cum ar fi pierderea unui părinte în copilăria timpurie, cresc riscul de tulburare de anxietate.
• Boală gravă sau stare cronică de sănătate. Îngrijorarea constantă cu privire la sănătatea ta sau a unei persoane dragi, sau a avea grijă de cineva bolnav, te poate face să te simți copleșit și anxios.
• Abuzul de substanțe. Consumul de alcool și droguri ilegale face mai probabilă dezvoltarea unei tulburări de anxietate. Unii oameni folosesc și aceste substanțe pentru a ascunde sau atenua simptomele de anxietate.
• Timiditatea exagerată. Timiditatea și retragerea față de persoane și locuri necunoscute în timpul copilăriei sunt legate de anxietatea socială la adolescenți și adulți.
• Stima de sine scăzută. Percepțiile negative despre tine pot duce la tulburări de anxietate socială.

Solutii de tratament pentru anxietate

Mai multe tipuri de medicamente sunt utilizate pentru a trata tulburările de anxietate. Discută cu medicul psihiatrul despre avantajele și dezavantajele fiecărui medicament pentru a decide care este cel mai potrivit pentru tulburarea de anxietate pe care o ai.

• Antidepresive.
• Benzodiazepine. Medicul psihiatru poate prescrie unul dintre aceste medicamente dacă aveți sentimente persistente de panică sau anxietate. Ele ajută la reducerea anxietății. De obicei, acestea sunt menite să fie un supliment pentru tratamentul tulburării de anxietate și nu ar trebui să le luați pentru o lungă perioadă de timp.
• Beta-blocante. Acest tip de medicament pentru hipertensiune arterială te pot ajuta să te simți mai bine dacă ai simptome fizice de anxietate, cum ar fi o inimă accelerată, tremur sau palpitații. Un beta-blocant vă poate ajuta să vă relaxați în timpul unui atac de anxietate acută.
• Anticonvulsivante. Folosite pentru prevenirea convulsiilor la persoanele cu epilepsie, aceste medicamente pot, de asemenea, ameliora anumite simptome ale tulburării de anxietate.
• Antipsihotice. Se pot adăuga doze mici din aceste medicamente pentru a ajuta alte tratamente să funcționeze mai bine.

Psihoterapia te ajută să înveti cum emoțiile afectează comportamentele. Un specialist instruit în sănătate mintală te ascultă și îți vorbește despre gândurile și sentimentele tale și sugerează modalități de a le înțelege și de a le gestiona.

• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) – tipul cel mai frecvent utilizat în psihoterapia tulburărilor de anxietate. Acest tip comun de psihoterapie te învață cum să transformi gândurile și comportamentele negative sau care provoacă panică în unele pozitive. Vei învăța modalități de a aborda cu atenție și de a gestiona situațiile înfricoșătoare sau îngrijorătoare, fără anxietate.

• Terapia cognitivăse interesează de modul în care gândurile negative sau cognițiile contribuie la stările anxioase.
• Terapia comportamentalăexaminează modul în care ne comportăm și reacționăm în situațiile care declanșează anxietatea.

Cum gestionezi simptomele tulburării de anxietate

În primul rând este important să recunoști că ai o problemă. Recunoașterea duce la vindecare pe jumătate!

• Informează-te despre problema ta. Nu însă pentru a te trata citind Dr. Google! Cu cât știi mai multe, cu atât vei fi mai pregătit pentru a gestiona simptomele și obstacolele pe parcurs. Amintește-ți că eșți o parte cheie a echipei tale de îngrijire a propriei sănătăți.
• Respectă planul de tratament. Oprirea bruscă a medicamentelor poate provoca reacții adverse neplăcute și poate chiar declanșa simptome de anxietate.
• Redu consumul de alimente și băuturi care conțin cofeină, cum ar fi cafeaua, Cola, băuturile energizante și ciocolata. Cofeina este un medicament care modifică starea de spirit și poate agrava simptomele tulburărilor de anxietate.
• Nu folosi alcool și droguri stradale recreative. Abuzul de substanțe crește riscul de tulburări de anxietate.
• Mănâncă corect și fă exerciții fizice. Exercițiile aerobice rapide, cum ar fi joggingul și ciclismul, ajută la eliberarea substanțelor chimice ale creierului care reduc stresul și îți îmbunătățesc starea de spirit.
• Somnul. Problemele de somn și tulburările de anxietate merg adesea mână în mână. Fă din odihna bună o prioritate. Urmează o rutină relaxantă la culcare.
• Învață să te relaxezi. Managementul stresului este o parte importantă a planului de tratament pentru tulburarea de anxietate. Tehnici terapeutice precum meditația sau mindfulness te pot ajuta să te relaxezi după o zi stresantă și ajută ca tratamentul să funcționeze mai bine.
• Ține un jurnal. Notează-ți gândurile înainte de a se termina ziua – în așa fel încât descărcându-te înainte de culcare, vei putea să te relaxezi, să nu te perpeleşti având gânduri anxioase toată noaptea.
• Gestionează-ți gândurile negative. A avea gânduri pozitive în loc de îngrijorătoare poate ajuta la reducerea anxietății. Totuși, acest lucru poate fi o provocare dacă ai un anumit tip de anxietate. Terapia cognitiv-comportamentală te va învăța cum să redirecționezi gândurile.
• Întâlnește-te cu prietenii. Fie că în persoană, la telefon sau online, conexiunile sociale îi ajută pe oameni să se simtă confortabil, bine și să rămână sănătoși. Oamenii care au un grup apropiat de prieteni care îi sprijină și discută cu ei au un nivel mai scăzut de anxietate socială.
• Caută sprijin. Unii oameni consideră că este util și încurajator să vorbească cu alții care se confruntă cu aceleași simptome și emoții. Grupurile de auto-ajutorare sau de sprijin permit să îți împărtășeşti preocupările și realizările cu alții care au același tip de problemă.
• Nu te autotrata! Nici pe tine, nici pe cei din jur! Adresează-te medicului înainte de a lua orice medicament fără prescripție medicală sau remedii pe bază de plante. Multe medicamente/suplimente conțin substanțe chimice care pot agrava simptomele de anxietate.

Poate fi provocator și frustrant să trăieșți cu o tulburare de anxietate. Îngrijorarea și frică constantă te pot face să te simți obosit și speriat. Dacă ai vorbit despre simptomele tale, atunci ai făcut primul pas spre a renunța la griji. Poate dura ceva timp pentru a găsi tratamentul potrivit care funcționează pentru tine. Nimic nu este uşor, iar schimbarea necesită timp și efort din partea ta. Și încredere. Credința în vindecare îți dă putere! Psihologul W. James spune “Credința noastră în victorie, la începutul unei activități dificile, este unicul lucru care ne garantează succesul!”