Afectiunile care se ascund in spatele tulburarilor de somn

Afectiunile care se ascund in spatele tulburarilor de somn au de cele mai multe ori la baza o viata traita in tensiune si stres, dezorganizata din punct de vedere al timpului de odihna sau in ceea ce priveste regimul alimentar. Stresul cotidian este vinovat pentru cele mai multe probleme legate de tulburarile de somn. In unele cazuri este vorba despre persoane care se culca prea tarziu si trebuie sa se trezeasca prea devreme, in alte situatii este vorba despre stimularea excesiva a sistemului nervos prin urmarirea de programe tv sau pentru ca petrecem prea mult timp in fata tabletei, a computerului sau a telefonului. Exista si persoane care au probleme cu somnul chiar din cauza administrarii de somnifere.

Din punct de vedere medical, somnul este considerat o stare fiziologica periodica si reversibila care se caracterizeaza prin pierdera constientei. De asemenea, in somn, perceptia stimulilor vizuali si auditivi este scazuta. Functiile vitale sunt incetinite (bataile inimii si respiratia), musculatura se relaxeaza, functiile secretorii sunt reduse iar temperatura corporala scade cu jumatate de grad Celsius. Tulburarile de somn reprezinta o problema destul de comuna in zilele noastre, insa nu trebuie tratate cu indiferenta pentru ca pot sa influenteze negativ calitatea vietii.

Categorii de tulburari de somn si simptomele specifice acestora

Specialistii in domeniu considera ca exista doua feluri de somn. Pe de o parte este somnul cu miscari rapide ale ochilor, denumit si REM, iar pe de alta parte este somnul cu miscari lente ale ochilor, denumit si NREM. Aceste doua faze ale somnului pot sa varieze ca durata in functie de mai multi factori, printre care varsta persoanei respective, cat de putin a dormit in ultima vreme sau care este perioada din noapte cand doarme. Una dintre diferentele semnificative dintre cele doua tipuri de somn o constituie faptul ca, atunci cand va treziti din somnul REM va puteti aminti in detaliu visele iar atunci cand va treziti din somnul NREM va este mult mai dificil sa puteti rememora visul pe care l-ati avut. Hipotalamusul este responsabil cu reglarea ritmului circadian si functioneaza asemeni unui pacemaker in stabilirea ritmului somn – veghe.

Este bine de avut in vedere faptul ca somnul este esential pentru supravietuire, existand numeroase dovezi ca lipsa acestuia provoaca decesul. Este important sa tratam cu atentie tulburarile de somn, pentru ca aproximativ o treime din viata ne-o petrecem dormind. Cle doua cicluri de somn (cel cu unde lente si cel paradoxal) se succed in mai multe cicluri de-a lungul noptii – aproximativ patru – sase cicluri intr-o noapte.

Dissomnii

Dissomniile includ mai multe tulburari de somn, printre care care insomnia – sau somnul nesatisfacator. Se poate ca insomnia sa se manifeste prin adormire dificila, trezire matinala, trezire frecventa sau persistenta senzatiei de somnolenta. Pesrsoanele cu insomnie psihofiziologica se confrunta cu o tulburare de comportament care se manifesta prin preocuparea ca nu pot dormi bine noaptea, insa adorm fara probleme daca nu isi propun sau daca sunt in afara mediului in care dorm de obicei.

Exista si insomnie de altitudine, insomnie situationala tranzitorie, de asemenea din categoria dissomniilor. Tot din aceasta categorie fac parte si tulburarile de somn care au legatura cu dependenta de alcool sau de anumite medicamente. Cea mai des intalnita cauza a insomniilor este consumul de cofeina, dar si nicotina si alcoolul pot sa genereze astfel de probleme.

Tot din categoria dissomniilor face parte si narcolepsia, care este insotita halucinatii si chiar paralizie in somn, somnolenta in timpul zilei, pierderi de memorie si cataplexie. Si sindroamele apneice in somn genereaza tulburari ale somnului nocturn precum si somnolenta pe timp de zi. Dissomnia poate sa fie asociata cu sindromul picioarelor nelinistite sau cu mioclonie nocturna.

Parasomnii

Parasomniile includ tulburari comportamentale care apar in timpul somnului si care se manifesta prin treziri scurte si partiale, fara ca somnul sa se intrerupa total. De exemplu, poate sa fie vorba despre somnambulism, vise urate sau tulburari de comportament in somnul REM. Somnambulismul (sau mersul in somn) este mai des intalnit in cazul copiilor si al adolescentilor, fiind o tulburare a somnului lent. Se poate ca, atunci cand parasesc patul, persoanele afectate sa execute anumite activitati motorii automate, ca de exemplu iesitul din casa, mersul sau urinarea in locuri nepotrivite. Este greu ca somnambulii sa poata fi treziti, iar activitatile pe care le intreprind in momentele respective pot sa le fie fatale.

Visele urate apar cel mai adesea la copiii mici, in primele ore de somn, in timpul somnului NREM (somnul lent). Persoana afectata poate sa transpire, sa produca brusc sunete puternice si sa fie greu de trezit. Inima ii bate mai repede, iar respiratia devine accelerata. La barbatii de varsta medie care au un istoric de boala neurologica pot sa apara tulburarile de comportament in somnul REM, o parasomnie care nu este foarte des intalnita si care presupune comportament violent in timpul somnului.

Tulburarile de somn asociate cu afectiuni medicale

Tulburarile de somn pot sa fie cauzate de anumite afectiuni medicale si de afectiuni psihiatrice. Dintre afectiuniele medicale care genereaza probleme cu somnul, trebuie mentionate cele care provoaca durere sau disconfort. Poate sa fie vorba despre dureri reumatismale, despre reflux gastro – esofagian, cefalee sau alte astfel de conditii. Tulburari de somn apar si la pacientii cu afectiuni respiratorii sau cardio – vasculare si care intampina dificultati in a respira. Poate fi vorba, de exemplu, despre bronhopneumopatie cronica obstructiva sau despre angina pectorala. De asemenea, persoanele cu neuropatii periferice pot avea probleme cu somnul din cauza senzatiei de arsura sau furnicaturi care se manifesta la nivelul picioarelor.

Tulburari de somn apar si la pacientii cu afectiuni psihiatrice, asa cum este cazul persoanelor cu depresie sau anxietate, al celor cu sindrom maniacal sau cu psihoze. Sunt probleme care apar si in cazul pacientilor cu dementa si cu boala Parkinson, precum si in situatia persoanelor care au sevraj la substante psihoactive, alcool sau anumite medicamente.

O alta afectiune asociata frecvent cu tulburarile de somn este nicturia, aceasta manifestandu-se prin nevoia acuta de a va trezi si de a urina. Este o problema care poate sa fie generata de un dezechilibru hormonal sau de anumite boli ale tractului urinar.

Diagnosticul tulburarilor de somn

In situatia in care aveti probleme cu somnul si banuiti ca exista vreo tulburare de somn anume, este foarte important sa ajungeti la un consult medical pentru a va asigura ca diagnosticul este cel corect si ca vi se recomanda un tratament adecvat si eficient. In cazul in care suferiti de o astfel de tulburare si nu o tratati la timp, aceasta poate sa evolueze si sa aiba un impact negativ major asupra sanatatii intregului organism.

Exista specialisti in somnologie, care va pot examina din punct de vedere fizic si care va pot pune intrebari in legatura cu simptomele pe care le aveti si cu istoricul dumneavoastra medical. In urma concluziilor, medicul va recomanda efectuarea unui test. Poate sa fie vorba despre polisomnografie, o alternativa de examinare a somnului care evalueaza nivelul de oxigen, miscarile corpului si ale undelor cerebrale. De asemenea, medicul poate sa recomande o encefalograma (EEG) pentru a analiza activitatea electrica din creier sau teste genetice de sange prin care poate determina daca pacientul sufera de nacrolepsie sau de o alta afectiune care sa genereze tulburari de somn. Exista si alte investigatii, precum electromiograma de suprafata (EMG), specifice afectiunilor coexistente.