Anxietatea și dificultățile de vorbire

Anxietatea este adesea evidentă în vocea ta sau în modul de vorbire, cum de altfel se evidențiază și la alte părți ale organismului: tremurul mâinilor sau picioarelor, transpirația excesivă, dureri de cap, amețeli, dureri de stomac, vărsături, etc. Anxietatea este un răspuns la stres, o reacție normală, dar poate configura și o frică patologică cu forme grave, afectând capacitatea persoanei de a duce o viață normală.

Ce este anxietatea?

Frica persistentă, severă și copleșitoare care pune stăpânire pe individ chiar și în situații în care persoanele obișnuite nu simt vreo amenințare, încadrează o tulburare de anxietate care trebuie să fie identificată și controlată, necesitând de altfel și un tratament specializat (psihoterapie) sau terapii complementare, exerciții fizice, exerciții de relaxare. În cazul în care anxietatea cauzează și dificultăți ale vorbirii, ne putem adresa atât unui psihoterapeut cât și unui logoped.

Principalele categorii de tulburări de anxietate

Cel mai des întâlnite forme ale tulburărilor de anxietate se încadrează la una dintre următoarele categorii: tulburări de panică, fobii specifice, anxietate socială, tulburări obsesiv – compulsive, stres post-traumatic sau anxietate generalizată. Persoanele care suferă din cauza acestor tulburări au tendința de a se gândi prea mult la ceva anume, de a se concentra pe detalii care nu au relevanță. Își imaginează constant situații posibile prin care ar putea trece și care le-ar putea afecta, situații care, cel mai probabil, nu vor avea nicioadata loc. Pentru astfel de persoane devine extrem de dificil să poată percepe imaginea de ansamblu și să se poată raporta corect la ceea ce li se întâmplă în realitatea de zi cu zi.

Diferențele dintre o simplă angoasă și o tulburare anxioasă au legătură atât cu durata de timp în care se manifestă cât și cu efectele pe care le produc asupra abilităților persoanei respective. Tulburările de anxietate pot face imposibilă menținerea unor relații sociale normale, afecetează armonia dintre parteneri și generează o permanantă stare de alertă, însă fără un motiv real. Din cauza faptului că organismul este într-o tensiune constantă pentru a fi pregătit să se apere în orice situație, și asta de-a lungul a mai multe luni sau chiar ani uneori, persoana respectivă ajunge să fie complet epuizată fizic și psihic.

Despre anxietate și efectele ei

Dificultățile de vorbire pot fi întâlnite la multe persoane. Una din cauzele acestor probleme poate fi anxietatea, efectele ei evidențiindu-se la nivel fiziologic, cognitiv, emoțional, comportamental. Anxietatea poate afecta tiparele de vorbire, modul în care ne exprimăm, ideile, gândurile, dar și vocea, ritmul, tonul, fluența de vorbire.  Tonul prea ridicat sau prea jos, încercarea repetată de a drege vocea, pauzele dese, ritmul sacadat, salată de cuvinte, incoerența verbală ne trădează emotionalitatea, drept pentru care remarcile celor din jur pot încadra rapid starea în care ne aflăm. “Ești nervos. Calmează-te”, “Nu lăsa nervii să te domine”, “Ești panicat. Revino-ti și vezi realitatea…” etc. Chiar dacă nu am declarat în prealabil temerile noastre, nu am făcut public vreun motiv al îngrijorărilor personale, dificultățile de vorbire pot trăda starea în care ne aflăm.

Dificultățile de vorbire generate de anxietate

Efectele anxietății asupra vorbirii pot fi multiple:

• Incapacitatea totală sau parțială de articulare sau pronunție a unor sunete, cuvinte.
• Denaturarea sonorității unor sunete încât nu mai corespund cu structura articulatorie a sonorității normale.
• Pronunțarea eliptică prin omisiuni de sunete sau silabe.
• Inversarea locului sunetelor în silabe și în cuvinte.
• Bâlbâiala – repetarea unor silabe la începutul sau mijlocul cuvântului cu pauze între acestea.
• Apariția spasmelor la nivelul aparatului fonoarticulator care pot împiedica desfășurarea vorbirii ritmice și cursive.
• Inversiuni în frază pentru evitarea unor cuvinte uitate sau omise voluntar pentru a nu deranja pe ceilalți, cu efect simțit asupra sensului frazei.
• Ton ridicat, răstit, până la țipat – pentru acoperirea (mascarea) fobiei sau panicii.
• Spasme respiratorii.
• Vorbire rapidă sau dimpotrivă lentă cu pauze dese între cuvinte.
• Voce tremurândă, vibrații sau șuierături.
• Ton degradat al vorbirii până la pierderea vocii.
• Uitarea cuvintelor, înlocuirea sau omisiunea, înlocuire de cuvinte cu alte cuvinte nepotrivite.
• Odată experimentate astfel de dificultăți de vorbire cauzate de un tip sau altul de anxietate, persoana poate dezvolta logonevroză care reprezintă  de fapt trăirea dramatică a bâlbâielii și conștiința acestor deficiențe de vorbire și jena asociată.

Modificările în tiparele noastre de vobire pot fi jenante și neobișnuite pentru persoana în cauză. Este foarte important de a controla sau trata anxietatea, pentru că aceste probleme derivă din lipsa controlului asupra anxietății. Controlul anxietății crește implicit și îmbunătățește capacitatea de comunicare.

Tratamentul anxietății și dificultăților de vorbire generate de aceasta

Tulburările de anxietate pot fi tratate atât cu medicamente prescrise de către un medic psihiatru, cât și prin cosiliere sau psihoterapie. Există pacienți în cazul cărora poate fi nevoie să se apeleze la toate alternativele pentru a trata, pe cât posibil, tulburările de anxietate. Tratamentul medicamentos pe care îl recomandă medicul psihiatru îl poate ajuta pe pacient să se liniștească într-o oarecare măsură, suficient cât să poată începe psihoterapia.

Persoanele cu tulburări de anxietate trec destul de greu peste provocările din fiecare zi, ceea ce le face să spere la un tratament ale cărui efecte să fie cât mai rapide. Foarte mulți pacienți încep anumite tratamente însă nu le duc la bun sfârșit, motiv pentru care tulburările de anxietate nu sunt vindecate. În același timp, senzația că nimic nu-i poate ajuta să scape de aceste neplăceri ajunge să se amplifice. Pentru ca anxietatea să fie diminuată sau să dispară, este necesar ca persoanele afectate să aibă suficientă răbdare și să urmeze întocmai pașii indicați de specialist. Nu există un tratament care să vindece toate tulburările de anxietate, însă există soluții pentru fiecare situație în parte. Medicul psihiatru și psihoterapeutul adaptează metoda de tratament în funcție de cazul fiecărui pacient, în funcție personalitatea acestuia și de istoricul sau medical.

Atunci când tratamentul este urmat cu rigurozitate iar efectele întârzie totuși să apară, trebuie să consultați medicul pentru a va recomanda o nouă alternativă care să diminueze anxietatea și care să va permită să ve desfășurați cât mai normal activitățile cotidiene. De asemenea, ar trebui să aveţi în vedere şi anumite tehnici de relaxare, care nu presupun neapărat sfatul unui medic specialist şi care se pot dovedi extrem de eficiente în multe dintre situaţii.

Citește și Întârzierea vorbirii la cei mici