Dermatita atopică la copii
Dermatita atopică este o afecțiune cutanată inflamatorie care afectează în mod caracteristic prima copilărie. Poate debuta și după vârsta de 2-3 ani sau chiar mai târziu. Aproximativ 10-20% dintre copii prezintă dermatită atopică, peste 50% cu debut în primul an de viață, 85% cu debut până la 5 ani. Evoluția dermatitei atopice tinde să se amelioreze odată cu creșterea în vârstă a copilului, astfel încât, la pubertate, numai un mic procent de copii mai prezintă simptomele dermatitei atopice. Copiii cu vârsta de peste 10 ani și cu dermatită atopică prezintă, de obicei, un teren atopic și alte boli alergice, cum ar fi: conjunctivită, rinită, astm bronșic.
Farmaciştii Catena recomandă Rilastil, gama Dermastil Pediatric, ce conţine produse potrivite pentru a proteja şi a avea grijă de pielea delicată a bebeluşilor si a copiilor.
Ce este dermatita atopică?
Dermatita atopică reprezintă o boală inflamatorie cronică a pielii, cu episoade de acutizare. Ea se manifestă prin prezența unor leziuni roșii la nivelul pielii însoțite de prurit intens, și risc crescut de suprainfectare a leziunilor.
Dermatita atopică nu este o boală infecțioasă, ea este definită ca o predispoziție genetică a unei persoane de a dezvolta în cursul vieții una sau mai multe afecțiuni alergice. Copiii din mediul urban sunt afectați mai frecvent, iar cazurile la fete sunt mai dese decât la băieți. Copiii care prezintă dermatită atopică pot fi primiți în colectivitate, nefiind o boală contagioasă.
Dermatita atopică pare să fie o boală multifactorială, peste 70% dintre copii având antecedente familiale de afecțiuni alergice. Sunt cunoscuți o serie de factori trigger: stilul de viață, umiditatea din mediul înconjurător, contactul cu polenul, acarienii din praful de casă, animale, mucegai, pene, puf, produși de curățare pe bază de clor, detergenți, haine din lână și fibre sintetice, produsele de curățare a hainelor (detergenți, balsam de rufe, înălbitori), toxine produse de anumite bacterii, alimente alergenice, expunerea la fumul de țigară.
Formele dermatitei atopice la copii
Aspectul leziunilor în dermatita atopică la copii, cât și localizarea lor sunt diferite în funcție de vârstă acestuia.
1.Forma infantilă (0-2 ani)– cu debut în primul an de viață, cu leziuni papulo-veziculare în placarde. Afectează predominant extremitatea cefalică (pielea capului, obraji, pomeți, frunte și regiunea din spatele urechilor) și zonele de extensie ale membrelor (cot, genunchi). Sunt însoțite de prurit intens și, în consecință, de leziuni de grataj care apar în urma scărpinării, care se pot suprainfecta cu virusuri, bacterii, ciuperci;
2. Forma copilului mic (2-12 ani) – constituie o continuare a formei infantile. Pielea se îngroașă, devine lichenificată, leziunile devin localizate la nivelul liniilor de flexie (cot, genunchi, glezne) și la nivelul gâtului și al feţei, are loc în special afectarea pleoapelor și a regiunii din jurul ochilor (eritem, edem în jurul ochilor). Leziunile sunt reprezentate de papule uscate, pe un fond eritematos, îndurat, îngroșat. Pielea se descuamează sau se fisurează și copiii dezvoltă un scărpinat cronic.
Copiii pot prezenta și alte manifestări alergice: conjunctivite, rinite, astm bronșic.
3. Forma adolescentului, adultului – leziunile sunt dispuse la nivelul fetei, în special la nivelul pleoapelor și în jurul gurii, dar și la nivelul zonelor de flexie (cot, genunchi), sub forma unor pete/placarde uscate, îngroșate, lichenificate, hiperpigmentate, cu descuamări și fisuri frecvente.
Dermatita atopică la copii – cum se stabilește diagnosticul
Dermatita atopică la copii este diagnosticată de către medicul dermatolog pediatru pe baza istoricului familial și în urma examenului clinic. Uenori pot fi indicate testele specifice indentificarii alergiei și pentru a exclude alte boli de piele.
– antecedente în familie de alergie;
– leziuni tipice de dermatită localizată la nivelul feţei sau al suprafețelor de extensie;
– prezența leziunilor de grataj și criteriilor minore: – cruste la nivelul scalpului (piele păroasă a capului);
– fisuri retroauriculare (în spatele urechilor);
– accentuarea perifoliculară (în jurul firelor de păr).
De asemenea, deși diagnosticul dermatitei atopice la copii este un diagnostic clinic, în special coroborarea cu diagnosticul paraclinic este importantă. Pot să apară: eozinofilie, creșterea imunoglobulinei E totale și a imunoglobulinelor E specifice (lapte, ouă, căpșune).
Complicațiile dermatitei atopice la copii
Complicațiile dermatitei atopice țin de suprainfectarea leziunilor de grataj cu bacterii, virusuri, fungi, de formarea de cicatrici permanente, de efectele adverse ale medicamentelor pe bază de cortizon și de afectarea curbei de creștere printr-un regim alimentar restrictiv.
Ca orice boală netratată la timp și în mod eficient, și dermatita atopică poate provoca complicații cutanate de natură infecțioasă care să agraveze starea generală de sănătate a copilului.
- Astm și rinită alergică – studiile arată că peste 50% dintre copiii diagnosticați cu dermatită atopică ajung să dezvolte astm sau febra fânului până la vârsta de 13 ani.
- Piele scuamoasă și mâncărime cronică.
- Dermatită alergică la contact.
- Neurodermatita – cauzată de scărpinatul excesiv care provoacă îngroșarea și depigmentarea pielii.
- Infecții ale pielii ca răspuns al scărpinatului excesiv, printre care și virusul herpes simplex.
- Eczemă mâinilor – afectează mai ales persoanele expuse la săpunuri sau detergenți puternici.
- Probleme cu somnul – copilul poate dezvolta insomnii din cauza mâncărimilor și scărpinatului.
Dermatita atopică se ameliorează odată cu vârsta adultă, însă în cazul perioadelor de stres fizic sau emoțional, șansele ca aceasta să reapară sunt foarte mari.
Măsuri prin care dermatita atopică poate fi prevenită
- păstrarea unei temperaturi constante în locuință, dar și asigurarea unei umidităţi potrivite a aerului( temperatura de 23-24 grade Celsius în casă, iar umiditatea de aproximativ 40-60%.)
- folosirea unor pături și haine din bumbac care vin în contact cu pielea bebelușului
- folosirea unor detergenți blânzi și neparfumaţi.
- evitarea apei fierbinți atunci când cel mic este spălat, temperatura ideală fiind de 37 grade Celsius.
- alăptarea exclusiv la sân a copilului până la vârsta de 6 luni poate proteja copilul de dermatită atopică.
- hidratarea pielii bebelușilor după fiecare baie, cu o cremă dermatocosmetică specială.
- evitarea contactului cu factorii agresivi de mediu cum sunt poluarea, fumatul, acarienii, mucegaiul, părul animalelor de companie și alergenii alimentari.
Tratamentul recomandat în dermatita atopică la copii
Tratamentul local constă în emoliente hidratante și corticoterapie doar la indicația medicului. Este esențială colaborarea între pediatru, dermatolog și alergolog și stabilirea unei conduite potrivite. Antibioticele se administrează numai în cazul unei suprainfecții bacteriene.
Evoluția este, de obicei, favorabilă, doar un procent mic din copii având simptome prezente și la pubertate. Totuși, evoluția poate fi grevată de episoade de acutizare chiar în prezența unui tratament corect. Este important să nu apelați la terapii naturiste, leacuri băbești sau produse „miraculoase” ce pot agrava leziunile și complica diagnosticul.