Totul despre laptele matern

Laptele matern este considerat alimentul ideal pentru nutritia si dezvoltarea corecta a  nou-nascutului si a sugarului in exclusivitate pana la varsta de 6 luni, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) si Societatii Europene de Nutritie si Hepatologie Pediatrica (ESPGHAN).

Ce este lapte matern, care sunt mecanismele de secretie si compozitia acestuia?

Laptele matern este produsul de secretie al glandelor mamare, fiind un lichid ce detine proprietati speciale, este produs prin mecanisme complexe de secretie si are  compozitie diferita in functie de durata alaptatului, momentul zilei in care are loc alaptatul si de-a lungul intregii perioade in care reprezinta baza nutritionala a nou-nascutului si a sugarului.

Ca mecanisme de producere a laptelui matern sunt cunoscute 4 etape ale secretiei lactate, pornind de la la nivelul  nucleului celulelor epiteliale ale glandelor mamare unde apare sinteza de proteine  si acumularea de apa, urmata de etapa in care se sintetizeaza lipidele sub forma unor globule de grasime. In cea de-a treia etapa sunt adaugati electrolitii (sodiu, potasiu, clor) cat si unele monozaharide, pentru ca mai tarziu, in etapa finala, componente precum hormoni,  anticorpi, factori de crestere si enzime sa faca parte din compozitia laptelui. Secretia lactata este declansata postpartum (dupa nastere) de un mecanism complex, dominat de actiunea anumitor hormoni dar si prin stimuli mecanici. Astfel, momentul in care nou-nascutul este  pus pentru  prima data la san, odata cu apucarea mamelonului (reflex arhaic si innascut), la nivelul hipotalamusului mamei se declanseaza o reactie ce urmeaza sa transmita semnale catre hipofiza anterioara si posterioara, regiuni  responsabile de secretia a doi hormoni esentiali in acest fenomen, si anume prolactina si ocitocina. In urma actiunii acestor 2 hormoni, secretia lactata debuteaza si astfel laptele se exteriorizeaza prin suptul activ al nou-nascutului/sugarului. Mecanismul se va repeta ca etapa la fiecare alaptat. De mentionat este faptul ca secretia lactata a mamei poate intarzia, in mod cvasifiziologic, sa apara in cazul in care nasterea este una prin operatie cezariana sau o nastere naturala cu un travaliu prelungit ce induce stres pentru gravida sau in cazurile de diabet matern si retentie placentara.

 

Ce trebuie sa contina dieta mamei care alapteaza?

Pentru ca secretia lactata se fie mentinuta, mama trebuie sa urmeze o dieta corespunzatoare, cu aport adecvat de lichide,  vitamine si minerale, sa nu fie expusa efortului sustinut, ferita de stres si situatii conflictuale, iar alaptatul trebuie sa se efectueze intr-un mediu potrivit  din punct de vedere ambiental. Este de dorit sa se evite consumul de fructe cu seminte (capsune, zmeura, fragi, mure), rosii, ceapa, usturoi, varza, condimente, alimente tip fast-food  si prajite, maioneza si sosuri cu continut cresut in grasimi pentru ca pot provoca diaree si varsaturi la nou-nascut si sugar. Este interzis consumul de tutun si alcool.

 

Compozitia laptelui matern

In ceea ce priveste compozitia laptelui matern, aceasta difera in functie de tipul de lapte: colostru sau laptele de inceput, secretat in primele 4-5 zile ale alaptatului, difera fata de laptele de tranzitie si cel matur. Diferentele sunt subtile, laptele continand aceleasi “ingrediente” esentiale dar in cantitati diferite, cu mentinerea unui aport caloric mediu de 67 kcal/100ml, astfel:

• Proteinele: reprezentate de cazeina si proteinele din zer, cu rol fundamental in dezvoltarea intregului organism al nou-nascutului prin aportul de aminoacizi esentiali, functiile enzima si hormone-like. Importanta proteinelor este majora prin faptul ca reprezinta piatra de temelie pentru orice proces de sinteza din corp. In colostru intalnim aproximativ 2g/100 ml, iar in laptele matur – in jur de 1.1 g/100 ml.
• Carbohidratii: mo/di/oligozaharidele impreuna cu glicoproteinele, prezente in cantitate de 6-7 g/100 ml lapte matern, importanta majora avand lactoza, unica sursa de galactoza cu actiune asupra metabolismului calciului si fosforului si functie de fermentare cu formarea pH-lui acid in tractul digestiv si promovarea formarii microflorei.
• Lipidele: 98-99% trigliceride si 1-2% colesterol, sursa de LC-PUFA si alti acizi grasi esentiali, cu rol in secretia acizilor biliari, dezvoltarea sistemului nervos central, sinteza de hormoni si vitamina D_3.
• Alti compusi: electroliti (sodiu, potasiu, fosfor, clor, calciu), fier, magneziu, vitaminele A, D, E, K, mucus, lizozim, leucocite, interleukine, citokine, anticorpi IgA si IgG, lactoferina, hormoni, factori de crestere, enzime cu rol in dezvoltarea imunitatii si apararii nespecifice, mentinerea homeostaziei.

Este impotant de stiu ca nou-nascutii si sugarii trebuie sa primeasca supliment de vitamina K (administrata intramuscular dupa nastere in maternitare) si vitamina D (administrate oral, zilnic din ziua 14 de viata pana la 2 ani), deoarece laptele matern contine cantitati insuficiente.

 

Avantajele alaptatului

Pentru mama:

• Dezvoltarea si consolidarea relatiei mama-nou-nascut/sugar.
• Revenirea uterului la dimensiunea si pozitia fiziologica, prin secretia de ocitocina – tonic uterin, din timpul lactatiei.
• Revenirea la greutatea corporala anterioara sarcinii prin consumul de calorii alocat mentinerii secretiei lactare. O zi de alaptat consuma aproximativ 500 kcal.
• Posibilitatea de a oferi bebelusului un aliment natural, sigur, accesibil.

Pentru nou-nascut/sugar:

• Protectie impotriva adeziunii patogenilor la nivelul tractului digestiv si respirator, prin continutul de anticorpi IgA secretori si mucus.
• Scaderea potentialului de a dezvolta manifestari alergice cutanate, digestive sau respiratorii, in comparatie cu formulele de lapte si laptele de vaca.
• Scade riscul de aparitie a bolilor inflamatorii intestinale si a celiachiei.
• Preventia obezitatii prin aport corespunzator de calorii si proteine.
• Scade incidenta astmului, a hipertensiunii arteriale si a diabetului de tip I si II.
• Stabilirea unui ritm de crestere optim prin faptul ca nou-nascutul/sugarul participa activ si voit la mentinerea unui ritm regulat al meselor.

 

Contraindicatiile alaptatului

Se refera la toate situatiile care contraindica administrarea de lapte matern. In cazul in care, conform indicatiilor medicale ferme, mama se poate intoarce, dupa vindecarea unui episod acut,  la alaptare, se recomanda mulgerea sanilor, fara ca laptele obtinut sa fie administrat copilului, pentru a se putea mentine secretia lactata, golirea sanului in sine fiind mecanism de intretinere a lactatiei.

Pentru mama:

• Infectia materna cu virus HIV, HTLV tip I si II, CMV reprezinta contraindicatie absoluta  pentru alaptare, copiile virale trecand in laptele matern cu potential de infectare a bebelusului.
• Leziunile cauzate de virusul Herpes Simplex la nivelul mamelonului.
• Orice tip de leziune sangeranda de la nivelul mamelonului, cele mai frecvente fiind ragadele.
• Tratament prin radioterapie sau chimioterapie al mamei.
• Consumul de tutun si alcool.
• Orice medicament (comprimate cu administrare orala, tratament injectabil, supozitoare, tratamente locale sub forma de creme, plasturi) are potential de a trece in laptele matern. Este bine de stiut ca trebuie sa va consultati medicul de familie, ginecologul sau farmacistul inainte de a alapta dupa consumul unui medicament.

Pentru nou-nascut/sugar reprezinta contraindicatie de alimentare cu lapte matern urmatoarele afectiuni metabolice: galactozemia, bolile de oxidare a acizilor grasi, deficitul congenital de lactaza.

Laptele matern impreuna cu alaptarea sunt considerate a fi eficiente atata timp cat bebelusul este satisfacut dupa fiecare supt, doarme linistit 2-4 ore intre mese si prezinta o curba ponderala adecvata.

 

Text: Dr. Alexandra Barzan, medic primar pediatrie