Cistita. Ce este, cum se manifestă, cum se tratează

Când ne așteptăm mai puțin, își face apariția. Cistita este cea mai frecventă infecție urinară cu care noi, femeile, ne confruntăm cel puțin o dată în viață. În majoritatea cazurilor, cistita este datorată agenților infecțioși (cel mai frecvent bacteriei numite Escherichia coli). Care sunt semnele cistitei, cum se previne și cum se tratează această infecție a tractului urinar, ne spune dr. Laura Tigoianu, medic specialist ginecolog.

Farmaciştii Catena recomandă UroSuport Forte de la Naturalis, supliment alimentar recomandat pentru susţinerea sănătăţii tractului urinar. Mai multe detalii despre produs găsiţi AICI.

Ce sunt infecțiile tractului urinar?

Sunt afecțiuni ce apar în urma colonizării tractului urinar cu bacterii patogene sau oportuniste.

Cum este diagnosticată o infecție a tractului urinar?

Clinica este foarte sugestivă în acest caz. Pacienta acuză durere suprapubiana, disurie, polakiurie, nicturie sau chiar hematurie. Paraclinic, este diagnosticată destul de ușor în urma unor analize de urină, sumar și urocultură.

Câte tipuri de infecții urinare există?

Infecțiile urinare pot fi acute sau cronice.

Care sunt factorii care favorizează infecțiile urinare la copii?

La copii, infecțiile urinare apar mai frecvent la fetițe, la băiețeii necircumcizati, la copiii cu anomalii congenitale renale înalte sau joase, cu obstrucții renale, tulburări intestinale. Sunt implicați și factori genetici.

Ce este cistita și cum se manifestă?

Cistita reprezintă infecția vezicii urinare, așa-numită infecție urinară joasă. Pacienta acuză durere suprapubiană, disurie, polakiurie, nicturie sau chiar hematurie. Dacă apar dureri lombare sau febră și frison, acestea sunt semne că infecția a ascensionat la nivelui parenchimului renal.

Care sunt cauzele apariției cistitei?

Cauzele apariției cistitei sunt agenții infecțioși. Cei mai frecvenți sunt E. Coli, Proteus, Klebsiella.

Care sunt complicațiile cistitei?

Cistita se poate croniciza (tratament incorect) sau poate determina infecția căilor urinare superioare prin ascensiunea agentului infecțios prin ureter și bazinet până la stadiul de pielonefrită.

Care sunt investigațiile necesare pentru confirmarea diagnosticului de cistită?

Cistită este confirmată prin identificarea agentului infecțios în urmă unui examen simplu de urocultură.

În ciuda faptului că o tratăm, cistită reapare. Ce favorizează reapariția cistitelor?

De cele mai multe ori, cistita reapare din cauza tratamentului incorect, doze prea mici, durata prea scurtă, rezistența bacteriei la antibioticul folosit.

Ce trebuie făcut în cazul cistitei recurente?

Tratamentul trebuie revăzut. Alegerea antibioticului să fie făcută conform antibiogramei și, eventual, în doze mai mari și o perioadă mai lungă.

Ne puteți oferi câteva sfaturi și remedii naturale în tratamentul și prevenția cistitei?

Remediile naturale ce pot fi folosite în acest caz sunt alimentele ce au un efect antiseptic urinar, cum ar fi: merişoarele, sfeclă roșie, semințele de dovleac – antiinflamator, rădăcina de pătrunjel – diuretic. Carne, lapte, ouă – cât mai puține.

Ce este cistita interstițială?

Acesta este un diagnostic de excludere ce se atribuie pacientelor cu dureri cronice în absența altei etiologii sau a altor simptome.

Care sunt simptomele cistitei interstițiale?

Senzația imperioasă de a urina ce apare mai ales în timpul zilei, durerea suprapubiană, nicturia, disuria, senzația de golire incompletă a vezicii urinare, dispareunia, durerea perineală.

Cum se previn infecțiile urinare în sarcină?

Se previn printr-o igienă corespunzătoare în primul rând, un consum adecvat de lichide și o alimentație cât mai sănătoasă, completă și diversă.

Care sunt riscurile pentru mamă sau copil?

În timpul sarcinii, femeia este mai expusă infecțiilor urinare. Riscul pentru mamă este de cronicizare sau de extindere a infecției. Pentru făt, riscurile sun mult mai mari…corioamniotita cu status fetal incert, sepsis neonatal, naștere prematură cu toate riscurile implicite.

Cum deosebim cistita de vaginită?

Vaginita poate fi însoțită de simptome asemănătoare cistitei, cum ar fi disuria și creșterea frecvenței micțiunilor, apare și o secreție vaginală anormală cantitativ și calitativ, usturimi vaginale, prurit.