Stresul si tulburarile digestive
Cercetarile in medicina au descoperit ca stresul afecteaza sistemul digestiv, iar acest lucru este bazat pe faptul ca intre creier si organele interne, inclusiv sistemul digestiv exista legaturi neurofiziologice. Sistemul digestiv se pare, este foarte sensibil la dispozitiile noastre. Cercetarile au evidentiat ca stresul este cauza mai multor probleme digestive, inclusiv sindromul intestinului iritabil, indigestia si arsurile la stomac. Senzatia de fluturi in stomac este destul de frecvent folosita. Senzatiile intestinale sunt explicate prin conexiunile uimitor de puternice dintre creier si sistemul digestiv. Stomacul si intestinele au de fapt, mai multe celule nervoase decat intreaga maduva a spinarii, ceea ce ii determina pe unii specialisti sa numeasca sistemul digestiv un mini creier. Intr-un articol pe healthday.com se arata ca intre creier si sistemul digestiv exista un traseu neuronal in ambele directii si ca 95% din serotonina organismului (hormonul care ajuta la controlul dispozitiei) se gaseste in sistemul digestiv si nu in creier. Atunci cand creierul percepe o amenintare, dezlantuie o cascada de hormoni care pot tulbura intregul sistem digestiv. Hormonii au roluri diferite si uneori contradictorii. De exemplu, hormonul CRH (corticotropina) este unul dintre clopotele principale de alarma ale organismului. In situatii stresante, creierul pompeaza CRH pentru a spune glandei suprarenale sa inceapa sa produca steroizi si adrenalina, substante chimice care pot oferi puterea si energia pentru a alerga sau a lupta cu problemele. De asemenea, CRH opreste pofta de mancare, fapt care explica de ce unii oamenii nu pot manca nimic atunci cand sunt stresati. In acelasi timp, steroizii declansati de CRH pot determina foamea, motiv pentru care unii oameni lupta impotriva stresului cu cartofi prajiti, ciocolata sau inghetata.
In mod evident, oamenii manifesta raspunsuri diferite la stres si nu se poate spune cu siguranta in ce mod situatiile specifice afecteaza digestia. Dar exista cateva reguli generale in acest domeniu iar pe acelasi site healthday.com se arata ca stresul poate provoca dureri de stomac, greata si diaree, pe termen lung stresul prelungit poate agrava bolile cronice cum ar fi sindromul intestinului iritabil si arsurile la stomac.
Afectiuni digestive care pot fi agravate de stres:
- Indigestia – Durere sau ardere la nivelul stomacului, uneori senzatia de umflatura sau greata, chiar varsaturi. Aceste semnale ar putea fi confundate cu simptomele ulcerului, insa milioane de oameni au aceste simptome si nu au ulcer. Medicii numesc acesta afectiune dispepsie functionala, dar este mai bine cunoscuta sub numele de indigestie. Clinica Cleveland raporteaza ca simptomele de indigestie tind sa se agraveze in momentele de stres si se estompeaza de obicei atunci cand o persoana are sansa sa se relaxeze.
- Arsurile la stomac – Un studiu din 2004 a constatat ca persoanele care sufera de arsuri la stomac, care au trecut recent printr-un eveniment major de schimbare a vietii, au fost in mod special susceptibile de a dezvolta simptome severe in termen de patru luni. Cercetatorii au speculat ca stresul ar contribui la producerea de acid gastric sau determina sensibilitate la durere a esofagului.
- Ulcerul. Generatiile trecute credeau ca ulceratiile erau un semn al stresului. Acum este cunoscut faptul ca majoritatea ulcerelor sunt cauzate de o infectie bacteriana. Unii cercetatori sustin ca stresul poate contribui la infectarea stomacului, probabil tulburand echilibrul delicat al acestuia cu acid clorhidric si secretiile protectoare, facandu-l mai vulnerabil la ulcere. Dupa unii autori stresul este un factor in 30 pana la 65% din cazurile de ulcer, insa altii considera decat ca ipotetice aceste procente.
- Colita ulcerativa si boala Crohn. Aceste conditii – cunoscute impreuna ca boli inflamatorii intestinale – nu sunt cauzate de stres. Dar, odata ce au aparut, stresul poate agrava simptomele.
Aparitia sau intensificarea simptomelor impune un control medical. Medicul poate prescrie medicamente pentru revenirea sistemului 
digestiv si poate verifica de asemenea cauzele acestora. Daca medicul nu gaseste o explicatie fizica la afectiunile digestive, se recomanda relaxarea, terapia cognitiv-comportamentala, sau alta forma de terapie/consiliere. De asemenea se recomanda, un stil sanatos de alimentatie, exercitiile fizice regulate si somn regulat.
Citeste si Invata sa faci fata stresului
Text: Ionela-Janina Sabou, psiholog
