Goana dupa fericire nu aduce fericire

Oamenii isi petrec tot timpul alergand dupa motive de fericire, in general motive materiale si placeri.

Daca as avea asta….as fi fericit! – un tipar de gandire care programeaza comportamentul de cautare.  Ceea ce nu se cunoaste sau se minimizeaza voit (deoarece prejudiciaza placerea) este faptul ca fericirea prin placere fizica dispare in momentul in care placerea a fost consumata sau a disparut. Cautarea fericirii este continua, deoarece consumarea placerilor nu este suficienta aproape niciodata si de aceea nu apare senzatia fericirii constante. Acest lucru este evident vazand oameni bogati si care isi permit tot felul de placeri, dar care ajung deseori sa fie deprimati.

In consecinta, fericirea nu pare a fi ceva (ce crede fiecare ca este) dupa care alergand cu limba scoasa, vei ajunge la starea de satisfactie sau multumire intensa si deplina. Fericirea este o stare de spirit care face parte din noi. Se intampla de multe ori sa alergam dupa fericire (dupa ceea ce credem la un moment dat ca este fericirea) si sa obosim cautand-o, iar la un moment dat sa simtim chiar daca nu am intreprins nicio actiune intentionata ca fericirea se apropie de noi sau ne ia prin surprindere. In relatiile romantice, se intampla deseori sa ne punem speranta in cel de langa noi, sau sa visam la idealuri romantice, iar acea persoana sa nu corespunda asteptarilor.

Dobandirea starii de fericire se reflecta in starea de multumire de sine, de implinire de sine. Exista persoane care chiar au abandonat cu buna stiinta placerile cotidiene sau placerile fizice, indreptandu-se catre practici de cautare a fericirii prin meditatie, practicarea recunostintei, pozitivism, etc. La starea de implinire de sine nu se ajunge prin satisfaceri fizice, materiale sau nicidecum numai prin acestea, ci implinirea de sine este o stare mult mai profunda care inseamna sa te percepi ca o persoana mai buna, partener(a) mai bun, tata/mama mai bun(a), etc.

Ce se intampla atunci cand iti doresti ceva si nu poti avea? … – Iti doresti si mai mult….

Ce se intampla atunci cand iti doresti ceva si intr-un final ajungi sa detii acel ceva? …Te bucuri, esti satisfacut pentru un anume timp, iar dupa aceea vrei mai mult…si mai mult…sau si altceva…si incepi din nou cautarile.

Satisfacerea placerilor poate conduce la dependenta, sa actionezi in mod repetat sau disperat chiar pentru aceasta satisfactie, uneori ingradindu-ti singur libertatea deoarece zilnic nu te gandesti decat la ceea ce iti doresti si nu lasi sa vina inspre tine ceea ce universul este pregatit sa iti ofere.  Orbiti decat de ceea ce credem noi ca este fericirea si in goana stricta dupa acele lucruri, vom neglija sau nu vom fi atenti in jurul nostru si la semnale ale universului inconjurator care ne pot conduce catre cai sau experiente minunate. In goana dupa fericire putem sa ne pierdem libertatea de a trai si experimenta noi si noi situatii, sa invatam din ele, sa ne dezvoltam spiritual.

E adevarat ca toti oamenii cauta fericirea, insa cei care au gasit-o si au pastrat-o cred ca stiu cel mai bine ce este fericirea. Se spune ca fericirea este o disciplina a Sinelui, in sensul ca nu ajungi sa te simti fericit decat atunci cand vei intelege si vei aplica in modul tau personal principii, abordari, atitudini care sa te conduca intr-un interval mai lung sau mai scurt catre formarea unei viziuni mai ample si intr-un context mai general sa armonizezi lucrurile, la a deveni capabili sa atragem si sa generam valoare, bunastare, evolutie, progres, nu doar pentru propria persoana ci si pentru cei din jurul nostru. Armonizeaza-te cu cei din jur! Armonizeaza-te cu tine insuti! Armonizeaza-te cu natura…cu timpul….cu schimbarile….cu evolutia….!

Text: Ionela-Janina Sabou, psiholog