Boala Peyronie − cauze, simptome, diagnostic si tratament
Inflamatia cronica a tunicii albuginee care tapeteaza corpii cavernosi si corpul spongios poarta si denumirea de boala Peyronie. Aceasta patologie este caracterizata de urmatoarele simptome: durere, deformare a aparatului genital masculin si chiar de disfunctii erectile in cazurile patologice grave. Aceasta tunica albuginee este alcatuita din fibre elastice cu continut ridicat de colagen, iar afectarea acestor fibre, secundar unor traumatisme locale de intensitate mica, genereaza mici hemoragii la nivelul capilarelor care strabat aceasta membrana. Aceste mici hemoragii existente la nivelul tunicii albuginee pe termen lung dau nastere unei proces inflamator ce genereaza senzatia de durere si manifestarile clinice patologice care caracterizeaza aceasta patologie. In timp, procesele inflamatorii situate la nivelul tunicii albuginee degenereaza si devin fibrozante, generandu-se la nivelul tunicii un tesut fibrozant sau chiar microcalcificari care genereaza manifestarile patologice specifice disfunctiilor erectile insotite de durere.
Cauza exacta a acestei patologii inca nu a fost pe deplin elucidata, iar mecanismele care induc aceasta patologie nu au fost pe deplin intelese de lumea stiintifica, insa specialistii medicali pot afirma cu certitudine ca boala Peyronie nu este secundara unei manifestari postinfectioase sau contractarii vreunei boli cu transmitere sexuala.
Boala Peyronie – cum se emite diagnosticul medical?
Diagnosticul de certitudine pentru boala Peyronie se pune in urma unui consult medical efectuat de catre o echipa medicala formata din medic ginecolog, medic urolog si medic de familie. Medicul de familie are rolul de a monitoriza ca pacientul urmeaza prescriptiile medicale, ca se pliaza pe recomandarile medicale primite de la cei doi specialisti, ocupandu-se si de monitorizarea pe termen mediu si lung a succesului tratamentului medical prescris.
Boala Peyronie – in ce consta tratamentul?
Ca prima intentie medicala in managemtul medical al acestei patologii, se administreaza doze mari de vitamina E sau derivati ai acidului paraaminobenzoic atat local, cat si sistemic.
A doua intentie consta in administrarea direct in formatiunea fibrozanta cu diverse solutii medicamenoase cu rol antiinflamtor sau rol de a scadea sinteza de colagen la nivel local.
Ca ultima solutie tehnica, in cazul in care nu se obtin rezultatele scontate cu primele metode, se recurge la metoda de indepartare chirurgicala a formatiunilor fibrozante, tehnica care poate fi combinata cu tehnici de reconstructie chirurgicala.
Daca echipa medicala constata o disfunctie grava a functiei reproductive, secundara patologiei bolii Peyronie, se poate recurge la efectuarea tehnicilor chirurgicale ce sustin reluarea functiei reproductive. De mentionat ca, in toata aceasta perioada, daca se impune, poate fi solicitata si asistenta psihologica din partea unui specialist psiholog.
Exista cateva aspecte psihologice cu influenta asupra manifestarii erectile – afla mai multe aici.
Text: Dr. Hetea Andreea, Obstetrica-Ginecologie
