Totul despre nasterea Lotus
Nasterea Lotus presupune nasterea pe cale vaginala a bebelusului, insa, spre deosebire de practica uzuala de taiere a cordonului ombilical la scurt timp dupa expulzia fatului, acesta nu este sectionat, fiind atasat in continuare de fat si de placenta, pentru a se detasa spontan, in mod natural. Acest proces poate dura intre 5 si 10 zile.
Adeptii acestei tehnici considera ca, astfel, „aducerea pe lume a copilului se face mai lent, mai natural si mai pasnic”. Totusi, aceasta practica a atras si multe critici, in special din partea specialistilor, reprezentand o metoda riscanta ce poate predispune fragilul nou-nascut la o serie de infectii. De asemenea, tehnica este considerata una primitiva si inutila.
Tehnica a devenit notorie in SUA dupa ce a fost promovata intens si mediatizata de o moasa numita Mary Ceallaigh, aceasta considerand metoda „sanatoasa atat pentru mama, cat si pentru copil”.
Cum se realizeaza nasterea Lotus?
Nasterea Lotus se poate realiza atat acasa, in anumite tari fiind promovata intens nasterea naturala la domiciliu, cat si in mediu spitalicesc, cu acordul obstetricianului si al neonatologului. In mod normal, dupa expulzia fatului, cordonul ombilical este sectionat dupa cateva minute (in general, dupa incetarea pulsatiilor cordonului ombilical), dupa care se asteapta expulzia placentei.
In nasterea Lotus se asteapta atat expulzia nou-nascutului, cat si a placentei, fara sectionarea cordonului ombilical, ca mai apoi placenta sa fie depozitata intr-un recipient, in apropierea copilului, fiind inca conectata de cordonul ombilical si bebelus. Inca din primele zile, cordonul ombilical incepe sa se mumifice, pentru ca in zilele urmatoare sa se detaseze in mod natural (de un proces similar are parte bontul ombilical rezultat in urma sectionarii cordonului ombilical la nastere). Pe procesul de mumificare mizeaza adeptii nasterii Lotus pentru a combate criticile specialistilor cum ca aceasta metoda are un risc crescut de infectii neonatale.
Beneficiile nasterii Lotus
Beneficiile nasterii Lotus, dupa cum afirma adeptii acestei metode, constau in „avantaje medicale si emotionale pentru mama si fat”. Se ia in discutie o separare mai lina a bebelusului de mama, cu o presupusa trecere mai usoara la mediul extrauterin si transfer suplimentar de nutrienti de la placenta la copil. Este recunoscut faptul ca taierea imediata a cordonului ombilical priveaza copilul de o cantitate mica, dar importanta de sange (cca 30-50 ml); de aceea, s-a adoptat sectionarea intarziata a cordonului ombilical dupa 2 minute de la expulzie sau cand acesta nu mai pulseaza, dupa acest moment, placenta detasandu-se spontan de corpul uterin. Aceasta manevra pare sa protejeze nou-nascutii de riscul de anemie. Adeptii metodei mentioneaza si beneficiile de ordin emotional, aducand in discutie o consolidare a relatiei mama-fat.
Riscurile la care este predispus nou-nascutul in cazul nasterii Lotus
Specialistii neonatologi atrag insa atentia asupra riscului crescut de infectii la care este predispus nou-nascutul (contrar opiniei adeptilor nasterii Lotus, conform careia nou-nascutul este protejat suplimentar de infectii).
Placenta reprezinta un mediu perfect de replicare a bacteriilor, iar expunerea la mediul exterior predispune la o contaminare cu agentii patogeni externi, care pot ajunge cu usurinta in circulatia sangvina a nou-nascutului, generand infectii sistemice severe. De asemenea, riscul de tromboza neonatala este crescut.
Sistemul imunitar imatur al nou-nascutului nu ii poate oferi acestuia protectia necesara sau puterea de a combate eventualele infectii ce isi pot face aparitia in perioada neonatala. In prezent, nu exista o baza stiintifica sau studii certificate care sa demonstreze presupusele beneficii mentionate de adeptii metodei de nastere Lotus.
Riscul infectios este crescut in primele zile post-partum indiferent de metoda de nastere, intrucat nou-nascutii au un sistem imunitar imatur si nu este de mirare ca ideea expunerii voite la complicatii suplimentare nu este primita sau acceptata in lumea medicala moderna.
Text: Dr. Stavri Andreea
Medic specialist obstetrica-ginecologie
