Pregăteşte-ţi copilul pentru divorţ. Ce trebuie şi ce nu trebuie spus

Creșterea copiilor reprezintă o îndeletnicire care presupune multă apropiere emoțională și fizică. Într-o lume în care exista suferință și deznădejde, copilăria este de multe ori umbrită de vești rele…de probleme. Probleme care nu sunt ale copiilor, ci ale celor mari. Nici logic și nici  emoțional,  nu există o modalitate corectă sau bună de a comunica veștile rele copiilor. Copii sunt în cele mai multe dintre cazuri martorii adevăratelor tragedii care se întâmpla în familiile lor. Ei percep cu intensitate zonele întunecate, rănile ascunse, disperarea, slăbiciunile, tristețea, certurile…

Cred că mai important decât a spune ce trebuie spus, este ce trebuie făcut în acele momente.

Fiecare dintre noi a trecut de-a lungul vieții prin momente în care a aflat ceva ce nu și-ar fi dorit niciodată să afle. Și reacțiile au fost supărătoare, începând cu panica, neliniște, suferința, disperarea…O veste rea, așa cum este un divorț pentru părinții unui copil, este aceea care alterează imaginea despre prezent, trecut și desigur pentru viitor, provocând un disconfort psiho afectiv de scurtă sau poate lungă durată. Imaginează-ți tu, ca și adult, reacția pe care o poți avea la aflare veștii că părinții tăi divorțează. Și apoi ,redu-o la scală mai mica, doar ca imagine, nu ca impact…și vezi …sau spune ce ar trebui sa ți se spună în aceste condiții… Lumea ta se prăbușește! Poate dacă ți s-ar repeta, de mai de multe ori, ca o confirmare….ca o  modalitate de a deveni conștient de importanța situației la care este nevoie sa asociezi și pierderile. Ai putea să înțelegi…..Ce crezi ai putea?

Mulți spun că nu trebuie să spui tot ce se întâmplă copilului pentru că el nu va înțelege, ignorând de fapt, potențialul și experiența personală a copiilor în înțelegerea unor situații dramatice.

Cum ai putea sa te comporți într-o asemenea situație:

Dacă evenimentul este pe cale să se producă sau s-a produs, este esențial să explici situația ca atare. A întârzia dezvăluirea veștii implică mai mult stres și incertitudine. Dispare ideea de familie, pe care copilul și-a confecționat-o încă de la naștere, dispar lucrurile știute, persoanele obișnuite, și își fac loc altele în viața lui….Sunt pierderi multiple pe care unii copii le gestionează, alții mai puțin….funcție și de contextul divorțului….

Este important ca această veste să fie dată de cei doi părinți, într-un context familiar, într-un  loc în care copilul se poate manifesta, unde își poate exprima emoțiile. Este bine ca această veste despre divorț să fie planificată și pregătită mai înainte..

Tot pentru binele emoțional al copilului ar fi necesar ca cei doi părinți să rămână împreună după comunicarea veștii (dacă se poate!), cu acesta și să îl reasigure de sentimentele pe care ei le au față de el, așa încât să diminueze teama de pierdere.   

Atunci când dăm copiilor informații sigure despre ce urmează să se întâmple îl putem ajuta să dobândească încrederea în oamenii mari și să nu se considere vinovat, să nu se blameze

pentru despărțirea părinților. Comunicarea cu copilul este importantă în ambele sensuri ale limbajului, atât verbal cât și nonverbal.

Este necesar să dați explicații suplimentare copilului dacă acesta le cere.

Nu uita că în fața oamenilor mari, cu atât mai mult a celor care spun vești rele, copilul se simte vulnerabil. Prezența unui alt adult care să îi creeze confort și siguranța reprezintă o securizare la nivel emoțional.    

Atunci când nu poți fi onest, evită să dai răspunsuri gen: când vei crește vei afla, sau ești prea mic să înțelegi. Următorul pas va fi să încerci să stai de vorba cu el.

Există câteva  mesaje esențiale în comunicarea cu copilul:

• Nu există sentimente corecte sau incorecte, pentru care copilul să se simtă vinovat sau să se culpabilizeze.
• Este important să își exprime sentimentele.
• Dacă are sentimente pe care nu le înțelege, să fie ajutat să le clarifice.
• Copilul are nevoie să fie protejat de propriile dureri sau răni și pentru a se vindeca este necesar sa verbalizeze, să se manifeste…
• Să se încurajeze comunicarea; să-i oferi întotdeauna sprijinul emoțional necesar, oricât de supărat ai fi tu ca părinte aflat în divorț.

Ce nu ar trebui spus niciodată: TU EȘTI DE VINĂ! MAMA E DE VINĂ!                                TATA E DE VINĂ!!

Niciunul dintre partenerii de cuplu nu ar trebui să îl jignească, să îl vorbească urât pe celălalt părinte în fața propriului copil, în ideea de a-și crea un aliat! Copilul își iubește părinții în egală măsură, cum să-l poți pune să fie părtaș unuia în defavoarea celuilalt, să nu te răzbuni pe partener prin intermediul copilului…E ca în pilda cu Solomon și cu copilul ce trebui împărțit intre doua mame….în timp ce mama adevărată renunță, doar pentru a nu face rău.

Orice ai spune, orice ai face  este important sa nu faci rău copilului tău, să-i fii alături indiferent de relația dintre tine și partener. Copilul  este creația relației voastre de la început, când voi nu aveați de împărțit  probleme grave, dispute, agresivități, etc ..