Moş Crăciun nu există. Cum îi explici copilului?

Bineînțeles că niciun părinte nu intenționează să dărâme credințele formate la copilul său și să-i creeze dezamăgiri profunde. Numai că se poate întâmpla ca cel mic să descopere, fiind mânat de curiozitate, că lucrurile nu stau tocmai cum apar în povești sau la programele tv.

Sau se întâmplă ca, în momentul în care ne pregătim să punem cadourile sub brad, el să apară în pragul ușii, intrigat că vede un scenariu pe care nu era pregătit să îl vadă: Moșul nu e moșul… e doar tata. Parcă setați, părinții răspund că

Moșul a lăsat cadourile la ușa pentru că se grăbea să ajungă și la alți copii. Nu știm câtă credibilitate are acest fapt pentru copilul nostru, dacă este un refuz de a accepta realitatea, dacă este o fantezie pe care nu o poate prelucra mental altfel decât în termenii în care s-a dezvoltat, dacă ceea ce vede declanșează un conflict sau mari semne de întrebare sau dacă toate acele cadouri de sub brad îi captează interesul într-atât încât trec pe plan secund alte frustrări.

Cum putem spune copiilor noștri că poveștile sunt frumoase și benefice, dar personajele nu sunt reale?

Când, de fapt, personajele fac povestea. Iar fără personaje nu ar exista povestea…Da, e un cerc vicios până și pentru adulți, greu de ieșit din el basma curată. Cum putem găsi alternative la poveștile care ne bucură copiii, îi fac fericiți, îi fac să zâmbească și sunt remedii pentru supărările lor. Chiar noi, adulții, întărim credința în Moș Crăciun, condiționând stări psihice prin intermedierea unui personaj de poveste spunând deseori: „Dacă ești cuminte, Moș Crăciun îți va aduce cadouri” sau „Dacă nu mai plângi, diseară sub brad vei găsi un cadou de la Moșu’”!

Știind toate acestea, cum facem să nu dărmăm un întreg univers al copilăriei construit în jurul poveștilor, pentru că spunând că Moș Crăciun nu există, pentru copilul nostru poate însemna că nici Moș Ene care vine pe la gene nu există, nici Iepurașul de Paște nu există, nici Făt-Frumos nu există, nici alte „minunății” care au contribuit la starea lui de bine și i-au însoțit pașii lui temători către o altă etapă de vârstă.

Pentru a-i oferi copilului o explicație care să nu pună semne și mai mari de întrebare asupra sincerității tale, pentru a nu se simți păcălit în continuare, este indicat să se găsească alternative la aceste povești astfel încât toate acele sentimente și trăiri frumoase ce au însoțit poveștile inițiale să se poată regăși și să însoțească și poveștile actuale sau explicațiile pe care le vom găși oportune. Copilul, indiferent de vârstă, are nevoie de dragostea părintească și de timp de calitate petrecut cu mama și cu tată, disponibili și atenți la cerințele copilului, astfel încât să-i dea siguranță că este acceptat și iubit în familia să. Dacă acest fond este creat, informațiile primite și explicațiile părinților vor fi procesate în mod sănătos.

Dacă a venit momentul de a se despărți de imaginea pe care și-a creat-o despre Moș Crăciun, nu înseamnă că trebuie să se despartă de sentimentele create de acest personaj mirific.

Cu tact și blândețe, se pot transforma poveștile inițiale în altele mai credibile pentru vârsta și nivelul de pregătire ale copilului, evaluare ce trebuie făcută în prealabil pentru a ști cât de pregătit este pentru a accepta adevărul sau altă poveste mai apropiată de realitate. Nu este nevoie să ștergem tot, ne putem lega de atributele acestui personaj ce au rămas vii în mintea copilului și au contribuit la dezvoltarea lui psihică – bunătatea, înțelepciunea, dorința de a ajuta pe alții etc – pentru a construi o altă poveste bazată pe aceleași valori spirituale, în care copilul va continua să creadă.

La vârsta școlarității sau chiar începând cu vârsta grupei mari de grădiniță, copilul poate să înțeleagă o explicație logică asupra existenței lui Moș Crăciun, chiar dacă este descris simbolic. Misterul legat de Moș Crăciun – un bătrân cu fes roșu și barbă albă care aduce copiilor cuminți cadouri – poate fi transformat în simbolistica spirituală a termenului, și anume legătura acestui personaj ireal cu sărbătoarea Crăciunului legată de nașterea lui Iisus Hristos, sărbătoare în care avem ocazia să redescoperim bucuria de a dărui.

Crăciunul este momentul de relaxare, de bucurie, de reîntâlnire cu cei dragi, dar este și momentul când trebuie să ne gândim la cei din jurul nostru, să oferim dragoste, alinare, ajutor sau cadouri. Moș Crăciun este întruparea calităților spirituale ale lui Iisus Hristos, darurile fiind trimise prin intermediul părinților, rudelor sau prietenilor. Nu există un moment potrivit în care să dezvoltăm acest subiect, să îl infirmăm sau să aducem argumente logice, ci doar să așteptăm întrebări legate de acest subiect din partea copilului nostru și să fim oarecum pregătiți să răspundem. Abordarea subiectului în jurul căruia copilul a construit o paletă largă de fantezii trebuie făcută cu prudență astfel încât să nu provocăm dezamăgirea.

Imaginea lui Moș Crăciun, indiferent cum e reliefată, va trebui să cuprindă valorile de iubire, dăruire, bunătate și respect, pentru că familiile și copiii să se dezvolte în armonie și sănătate.