Ingrijirea bebelusului nascut prematur

Prematuritatea este reprezentata de nasterea unui bebelus inainte de 37 de saptamani gestationale (SG). In functie de greutatea nou-nascutului, putem vorbi despre patru grade ale prematuritatii:

• Grad I: 2499g – 2000g
• Grad II: 1999 g – 1500 g
• Grad III: 1499 g – 1000 g
• Grad IV: sub 1000 g

In continuare, varsta copilului va fi cuantificata fie ca varsta cronologica (in saptamani/luni/ani de la nastere) sau varsta corectata (varsta gestationala a sarcinii in momentul nasterii plus varsta actuala in saptamani).

 

Cauzele prematuritatii

In ceea ce priveste cauzele nasterii premature, exista anumiti factori de risc. Factorii sociali precum varsta mica sau inaintata a gravidei, efortul fizic sustinut sau traumatismele, nivelul socio-economic redus, gravida neavand astfel acces la monitorizare medicala in sarcina. Printre cauzele medicale cele mai frecvente se numara infectiile materno-fetale, malfomatiile uterine, afectiuni ale placentei – placenta praevia -, insuficienta placentara, repetate avorturi spontane sau la cerere in antecedentele mamei, eclampsia, sarcini cu mai putin de 6 luni spatiere si sarcinile multiviteline (gemelara, sarcina cu tripleti).

 

Cum arata nou-nascutul prematur?

Nou-nascutul prematur are un aspect caracteristic. Este vorba despre un bebelus mai mic atat ca greutate cat si ca talie in functie de varsta gestationala. Cantitatea de tesut adipos va fi si ea mai mica. Prematurul se va misca mai putin, adica va fi hipokinetic, iar pozitia normala este una de flexie a membrelor superioare pe langa corp si a gambelor pe coapse pentru membrele inferioare. Pielea bebelusului va fi mai transparenta decat cea a nou-nascutului la termen, putandu-se vedea bine desenul vascular. Lanugo (par fin/subtire) acopera pielea acolo unde nu exista par de obicei. Respiratia prematurului este, de cele mai multe ori, insotita de episoade de apnee (pauze neregulate in cadrul ciclurilor respiratorii) datorita imaturitatii cerebrale. Nici coordonarea intre deglutitie (reflexul de a inghiti) si respiratie nu este maturata, motiv pentru care toti prematurii sub 34 SG sunt alimentati initial cu lapte matern sau formula adaptata pentru prematuri, prin gavaj – metoda ce presupune introducerea unei sonde subtiri, din cauciuc steril, prin una dintre nari, prin faringe si esofag pana la nivelul stomacului, astfel laptele ajungand la acest nivel fara sa mai trebuiasca sa fie inghitit.

 

Ingrijirea bebelusului prematur

Din momentul in care travaliul prematur se declanseaza fara a mai putea fi temporizat, in cadrul oricarei maternitati este avizat medicul neonatolog ca urmeaza sa se nasca un bebelus  inainte de termen. Acest lucru se intampla pentru ca, de cele mai multe ori, nou-nascutul prematur va avea nevoie de ingrijiri speciale in plus fata de cel nascut la termen. Dupa sectionarea cordonului ombilical, nou-nascutul este plasat pe o masa speciala incalzita, este curatat si asistat in efortul de a respira pentru prima oara prin aspiratia lichidului amniotic din caile respiratorii superioare si mai apoi, in functie de caz, prin oxigenoterapie cu sau fara intubare oro-traheala si ventilatie mecanica. Nu sunt rare cazurile in care bebelusul va fi intubat si ventilat mecanic in primele zile de viata, desigur totul depinzand de varsta de gestationala si, implicit, de maturarea pulmonara. In sectia de Terapie Intensiva Nou-Nascuti (NICU) acesta va fi plasat intr-un incubator, care ii poate asigura o temperatura optima si constanta, bebelusul nefiind in stare sa isi asigure termoreglarea inca. Ii vor fi monitorizate functia cardiaca, respiratorie, renala, digestiva. Pe parcursul internarii in spital, care poate varia intre cateva saptamani sau luni, se va urmari curba ponderala, maturizarea functiilor organelor in total adaptarea si dezvoltarea postnatala. Parintii sunt incurajati sa viziteze zilnic bebelusul, astfel mama isi poate alimenta copilul, chiar daca la inceput acesta ar putea fi gavat si alaptatul propiu-zis trebuie temporizat. De asemenea, este bine de stiut ca asa-numita tehnica a cangurului, care presupune ca nou-nascutul sa fie plasat pe pieptul mamei, contact piele la piele, aduce beneficii in ceea ce priveste atat bebelusul: stabilizarea frecventei cardiace si respiratorii, crestere ponderala imbunatatita, scaderea timpului de plans, somn prelungit, cat si beneficii pentru mama: mentinerea secretiei lactate, dezvoltarea relatiei mama-copil, sentimentul de utilitate.

 

Cand poate pleca acasa bebelusul nascut prematur?

Criteriile de externare nu sunt standard sau obligatorii pentru toate spitalele, dar se accepta un consens in ceea ce priveste momentul oportun pentru externarea bebelusului:

• Capacitatea acestuia de a-si mentine temperatura corporala constanta in afara incubatorului.
• Varsta peste 34 de saptamani gestationale sau greutate peste 2000 g.
• Posibilitatea de a primi alimetatia oral, fara necesitatea gavajului sau a nutritiei parenterale.
• Bebelusul nu mai necesita tratament care trebuie efectuat obligatoriu in spital.

 

Pasii dupa externarea prematurului

Transportul bebelusului catre casa se va face intr-o scoica sau intr-un scaun de masina special, fara a fi imobilizat la nivelul capului sau abdomenului. Odata ajuns acasa, el va reveni pentru vizita medicala la 3-4 zile dupa externare si mai apoi la interval de 1-2 saptamani.

In ceea ce priveste alimentatia, pentru a putea recupera deficitele, bebelusul are nevoie de extracalorii, mai exact aproximativ 100 kcal/kg corp/zi, unica sursa fiind laptele. De cele mai multe ori, laptele matern este suficient de bogat in calorii, in medie 67 kcal/100 ml, pentru a satisface necesitatile nutritionale. In cazul in care caloriile laptelui de mama sunt insuficiente, acestuia i se pot adauga fortifianti special conceputi pentru a creste aportul caloric.

Daca alaptatul nu este posibil, copilul va fi alimentat cu o formula de lapte special adaptata pentru prematuri. Prematurii necesita mese mai dese decat nou-nascutii la termen, fiind predispusi hipoglicemiei. Este necesara suplimentarea cu vitaminele E, K si D impreuna cu aditia de calciu si fier, prematurii nebeneficiind de transferul transplancetar al fierului si calciului din ultimele 3 luni de sarcina. Ritmul de crestere al nou-nascutilor prematur este unul accelerat in primele 2-3 luni de viata, primul indice care creste fiind perimetrul cranian, urmat de cresterea in greutate si lungime.

Igiena prematurului dupa externare este identica cu cea a nou-nascutului la termen, fiind recomandata imbracamintea din fibre naturale – de preferat bumbacul, igiena locala dupa schimbarea fiecarui scutec si baita de seara.

Vizavi de vaccinare, se va urma calendarul de vaccinari recomandat de Ministerul Sanatatii, tinandu-se cont de varsta cronologica, cu exceptia vaccinului impotriva virusului hepatic B, care se recomanda a se administra dupa greutatea de 2000 g.

 

Text: Dr. Alexandra Barzan, medic primar pediatru