FOTOFOBIA SI CAUZELE EI

Sensibilitatea dureroasă la lumină este un simptom asociat cu zeci de afecțiuni și a fost numită „fotofobie” de către profesioniștii medicali. Având în vedere că „fobia” implică o frică de ceva – în acest caz, de lumină – poate să nu fie surprinzător să aflăm că sensibilitatea la lumină este de obicei asociată cu niveluri mai ridicate de anxietate, indiferent de condiție. Fotofobia este o sensibilitate crescută și aversiune față de lumină. S-ar putea să  aveți dureri de ochi și disconfort din cauza fotofobiei. Poate apărea ca simptom al multor afecțiuni, inclusiv migrene , leziuni oculare ,administrarea unor medicamente .etc

Dacă exista un  diagnostic de  tulburare de anxietate, panică sau dispoziție, cercetările sugerează că poate apare sensibilitate la lumină.  De fapt, s-a demonstrat că acești indivizi au o toleranță mai scăzută la lumină în general, în special față de stimulii strălucitori. Cu toate acestea, cercetătorii au remarcat că tipul de lumină contează și el. Ei au citat luminile fluorescente  în special ca având capacitatea de a induce atacuri de panică – studii ulterioare au susținut această afirmație și au dezvăluit că simptomele fiziologice (de exemplu ritmul cardiac crescut) se pot dezvolta din expunerea la lumini fluorescente.  Nu se știe dacă anxietatea cauzează sau nu sensibilitate la lumină, dar s-a stabilit clar că există o asociere puternică între cele două probleme de sănătate.

Informatii despre expunerea la lumina

Exista dovezi tot mai mari că expunerea la lumină – în special noaptea– poate afecta direct părți ale creierului care reglează starea de spirit și comportamentul. Lucrătorii cu locuri de muncă în ture de noapte sub iluminare constantă trebuie adesea să se confrunte cu perturbări ale ciclului lor de somn-veghe și, în consecință, se observă că experimentează mai multe episoade asemănătoare depresiei.

Important de retinut si efectul lungimilor de undă a luminii albastre pe timp de noapte cu stările de dispoziție modificate.  Acest lucru pune un accent  pe adolescenții care stau până târziu cu dispozitivele electronice (smartphone, computer etc.) din cauza cantității de lungimi de unde albastra ei dezvolta anumite tulburari. De asemenea, s-a demonstrat că acest tip de lumină perturbă producția de melatonină și tiparele de somn – ambele pot contribui la anxietate și alte probleme de dispoziție.

Simptome

Fotofobia poate afecta oameni de toate vârstele. Este adesea o experiență recurentă și benignă (nu este gravă din punct de vedere medical), dar se poate dezvolta din cauza unei afecțiuni medicale.  De obicei, fotofobia afectează ambii ochi în mod egal. Uneori, totuși, problemele oculare pot provoca fotofobie doar la un ochi.

Simptomele fotofobiei includ:

– Sensibilitate la lumină;

– Aversiune pentru lumină;

– Un sentiment că iluminarea obișnuită pare excesiv de strălucitoare;

– Vederea unor  pete colorate luminoase, chiar și în întuneric sau cu ochii închiși;

– Dificultate de a citi sau de a privi imagini sau text;

– Durere sau disconfort atunci când se priveste la lumină;

– A miji unul sau ambii ochi,ceea ce poate duce la durere la nivelul fruntii;

– Lacrimare excesiva;

– Uscaciune oculara;

– Nevoia de a tine ochii inchisi;

– Adesea, fotofobia este însoțită de alte simptome, inclusiv oboseală, greață și dureri de cap.

Cauze

Există o serie de situații și boli medicale care pot declanșa fotofobie. Migrenele sunt cea mai frecventă cauză a fotofobiei recurente. Unii oameni experimentează fotofobie în timpul fazei prodromale, înainte ca aceasta să atingă apogeul. Cu toate acestea, fotofobia poate însoți și cea mai intensă fază a unei migrene sau poate apărea într-o zi sau două după ce migrena se rezolvă. Oboseala, nevralgia de trigemen, neuropatia facială, traumatismele craniene și fibromialgia pot fi asociate cu o sensibilitate crescută la durere și disconfort, care se pot manifesta ca fotofobie. Persoanele care au probleme de  sănătate mintală sunt mai predispuse la fotofobie. Pot  prezenta un risc de sensibilitate la lumină, dacă sufera de oricare dintre problemele de sănătate mintală, cum ar fi depresia, anxietatea, tulburarea de panică, agorafobia și tulburarea bipolară. Medicamente precum amfetamine, atropină, cocaină, ciclopentolat, idoxuridină, fenilefrină, scopolamină, trifluridină, tropicamidă și vidarabină.

Purtarea excesivă a lentilelor de contact sau purtarea de lentile de contact nepotrivite. Durerile de cap tensionate, problemele dentare, meningita sau boala nervului optic (cum ar fi nevrita optica din cauza sclerozei multiple)  pot irita ochii, declanșând fotofobia. Uneori, fotofobia poate fi primul semn al uneia dintre aceste boli. Nivelurile constante și severe de stres și eliberarea ulterioară de adrenalină duc la dilatarea constantă a pupilelor și la o eventuală sensibilitate la lumină. Acest lucru poate duce la zvâcnirea și strângerea mușchilor ochilor, ceea ce provoacă probleme de vedere legate de stres și disconfort ocular. Fotofobia poate fi destul de severă atunci când este cauzată de boli ale ochilor. În aceste situații, când ochii tăi s-ar putea să nu te protejeze în mod adecvat de lumină, lumina moderată poate părea insuportabil de strălucitoare.

Când problemele oculare sunt la baza fotofobiei, senzația poate fi însoțită de durere severă, roșeață a ochiului și modificări ale vederii. Afecțiunile oculare comune care provoacă fotofobie includ: ochii de culoare deschisă.albinismnul,ochii uscati,pupilele dilatate,abraziunea corneei.glaucom,etc.

Poate fotofobia să provoace atacuri de panică?

Au existat câteva indicii că fotofobia este asociată cu tulburarea de panică; de exemplu, la unii oameni, lumina fluorescentă poate induce atacuri de panică. S-a remarcat, de asemenea, că persoanele cu tulburare de panică se protejează adesea de lumină, de exemplu, purtând ochelari de soare.

Pot depresia și anxietatea să provoace sensibilitate la lumină?

Mai multe tulburări ale creierului și psihiatrice pot provoca, de asemenea, sensibilitate la lumină. Acestea includ: depresia, anxietatea, agorafobia, tulburarea bipolară și tulburările de panică pot provoca uneori sensibilitate la lumină. Copiii și adulții cu autism pot fi hipersensibili la stimulii din jur și sunt adesea deranjați sau supărați de lumini, zgomote sau senzații neașteptate.

Tratament

Există două aspecte ale tratamentului fotofobiei. Primul rind un aspect implică tratamentul cauzei de bază,diagnosticul cauzei simptomelor  este important, deoarece afecțiunile care provoacă fotofobie sunt tratate diferit unele de altele. Al doilea aspect al tratamentului cu fotofobie se concentrează pe ameliorarea simptomelor  În timp ce starea  de bază este tratată, poate dura câteva zile sau chiar mai mult pentru ca fotofobia să se îmbunătățească.

Ce poti face pentru a  menține confortul :

• Poarta ochelari de soare
• Redu expunerea la lumină.
• Foloseste lumină verde sau ochelari nuanțați, dacă este posibil, deoarece nu induce fotofobie în același grad ca și alte culori de lumină.
• Utilizeaza picături pentru ochi pentru confort.
• Administreaza medicamente pentru durere gen antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), după ce ai discutat cu medicul specialist.
• Stimularea neinvazivă transcutanată a nervului electric (TENS) poate oferi o oarecare alinare persoanelor care suferă de fotofobie cu dureri oculare.
• Injecțiile cu toxină botulină -au fost folosite pentru fotofobie care nu se ameliorează cu medicamente, cu unele rezultate bune.

Sfaturi pentru gestionarea anxietății și a sensibilității la lumină

• Tratați orice afecțiune de bază. Este important să consultați un medic sau un specialist adecvat pentru orice afecțiune de bază. Adesea, reducerea impactului migrenei sau sindromului post comoție poate ajuta la reducerea anxietății și stresului.
• Terapie cognitiv comportamentală. Lucrul cu un profesionist pentru a discuta despre simptomele emoționale și pentru a dezvolta obiceiuri și comportamente sănătoase și pozitive este esențial pentru succesul pe termen lung al pacienților.
• Medicamente pentru anxietate prescrise. Având în vedere că fotofobia și unele dintre condițiile asociate (de exemplu migrena și comoția) sunt de origine neurologică, este posibil ca dezechilibrele sau problemele cu funcționarea creierului să exacerbeze sau să declanșeze anxietatea. Din aceste motive se pot prescrie medicamente pentru tulburări de anxietate mai grave.
• Gestionați declanșatoarele de lumină și sensibilitatea la lumină. Una dintre cele mai bune modalități de a reduce fotofobia și anxietatea corespunzătoare este să gestionați declanșatorii specifici luminii. Pentru iluminarea fluorescentă și declanșatoarele legate de ecran, puteți folosi ochelari de interior colorați . Pentru exterior, asigurați-vă că aveți o pereche de ochelari de soare polarizați pentru a reduce luminozitatea și strălucirea soarelui. Alte sfaturi de îngrijire personală ar putea include reducerea timpului general de utilizare pe ecran și odihna mai bună.
• Yoga și meditație. Numeroase studii au arătat beneficiile comportamentelor și activităților de mindfulness precum yoga sau meditația în reducerea stresului. Cercetătorii le-au recomandat chiar în mod specific pentru bolile cronice precum migrena, nu numai pentru că ajută la îndepărtarea atenției de la durere, dar pot reduce de fapt intensitatea simptomelor, precum și frecvența atacurilor sau a episoadelor .