4 cauze frecvente ale infecțiilor urinare
Infecția tractului urinar reprezintă inflamația simptomatică a uroteliului, cauzată de invazia microbiană și se caracterizează prin bacteriurie și piurie. Prezența bacteriilor în urină poartă denumirea de bacteriurie. Deși un număr mai mic de 100.000 de germeni/ ml nu exclude în mod obligatoriu infecția, un număr mai mare de 100.000 de germeni / ml este întotdeauna semnificativ.
În mod normal, urina este sterilă ca urmare a simbiozei ce se crează între microorganismele reprezentate, în mod obișnuit de flora normală, saprofită, situată în intestin sau piele și care prin echilibrul stabilit, au acțiune reciproc benefică. Infecțiile urinare survin pe o stare de dezechilibru între invazia microbiană a aparatului urinar și mijloace de apărare ale organismului gazdă
Infecțiile urinare sunt mai frecvente la sexul feminin, unde particularitățile anatomice și traumele locale legate de funcția genitală (graviditatea) o favorizează, ca apoi să crească semnificativ la vârsta a treia, prin modificări de statică pelvină (post menopauză), obstacole la nivelul aparatului urinar sau viața sexuală.
Graviditatea și infecția urinară
Infecția urinară se întâlnește la 2-13% din femeile gravide. Factorii care duc la apariția unei infecții urinare în sarcină sunt nenumărați, dintre aceștia amintim: hipotonia tractului urinar, cu dilatație și stază urinară, diminuarea peristalticii ureterovezicale, toleranța imunologică mărită a gravidelor, compresiunea exercitată de uterul gravid asupra ureterelor și vezicii urinare, contaminarea de la distanță sau din vecinătate, prin sindromul entero-renal, la care se adaugă efectul constipației, frecvent în sarcină. Unele studii au arătat faptul că există o adevărată ureterohidronefroză de sarcină, cu stază și reflux.
În infecția urinară în sarcină cel mai frecvent se întâlnesc germenii gram negativ: E. Coli (80-90% din cazuri), Proteus mirabilis, Klebsiella, Enterobacter. Germenii gram pozitiv mai rar incriminați sunt streptococi de grup B și D (enterococi) sau Stafilococul auriu, care ajung și infectează rinichiul pe cale hematogenă.
Menopauza și infecția urinară
Concomitent cu modificările morfo-funcționale involutive de vârstă ale aparatului genito-urinar, la femeia în perioada menopauzei, prin dezechilibrul hormonal produs de involuția senilă progresivă a ovarului, funcționalitatea aparatului urinar și în special al vezicii urinare și uretrei este influențată, acestea fiind dintre cele mai sensibile organe la perturbările hormonale. Aceste fapte explică frecvența modificărilor micțiunii în perioada menopauzei, cât și a unor fenomene vezicale, ca cistita. În menopauză se înregistrează o scădere a estrogenului circulant care provoacă modificări la nivelul tractului urinar, făcându-l mai vulnerabil la infecții.
Viața sexuală și infecția urinară
Femeile active sexual tind să dezvolte mai des infecții urinare, decât femeile care nu au o viață sexuală așa de activă. De asemenea apariția unui partener sexual nou crește și riscul de infecție urinară. Femeile care folosesc ca metodă de contracepție diafragma sau spermicidele au un risc mai mare de a dezvolta o infecție urinară.
Anatomia feminină sau obstacolele de la nivel urinar
Femeia are uretra mai scurtă, decât a bărbatului, ceea ce reduce distanța pe care bacteriile trebuie să o parcurgă până la vezică. Pietrele de la nivelul rinichilor pot captura urina în vezică și crește riscul de infecție urinară.
Farmaciile Catena intampina mamicile, dar si femeile care se pregatesc sa ramana insarcinate, cu un nou card, Mama si Copilul. Pe baza cardului, posesoarele pot beneficia de reduceri de pana la 25%.