Vaginita bacteriană: ghid pentru femei

Infecţiile vaginale bacteriene (VB) sunt o problemă comună în viața unei femei. Multe dintre femei cu vaginoza bacteriană nu au simptome (50-75%), dar cele mai comune dintre acestea sunt: modificarea secreţiei vaginale (miros neplăcut, consistenţă și culoare anormală), pruritul (mâncărimea) sau iritația vulvei sau a introitului vaginal, durere la urinare, senzația de presiune vaginală, durere la contactul sexual. Majoritatea infecțiilor vaginale bacteriene sunt transmise pe cale sexuală, dar ele pot apărea frecvent și după menstruație (sângele este un bun mediu de cultură pentru germeni).
Se poate asocia cu cervicita, chiar dacă nu afectează direct colul uterin.

Farmaciştii Catena recomandă gelul intim de la Genera BIO, produs adaptat special acestei zone intime, care este una sensibilă. Mai multe detalii despre produs găsiţi AICI.

Cum apare vaginoza bacteriană?

Vaginoza bacteriană apare atunci când intervine o schimbare în numărul și tipul bacteriilor din vagin. Lactobacilii sunt bacterii ce se găsesc în mod normal în vagin și te protejează de alte bacterii ce produc infecții. În cadrul unei vaginoze bacteriene numărul acestora este redus sau chiar absent.
Cele mai des întâlnite bacterii ce produc infecții vaginale sunt: Gardnerella vaginalis, specii de Prevotella, Porphyromonas, Bacterioides, Peptostreptococ, Mycoplasma hominis, Ureaplasma urealyticum și specii de Mobiluncus.

Factorii de risc în apariția vaginozei

Factorii de risc in apariţia vaginozei bacteriane includ: partenerii sexuali multipli (are o prevalența crescută în rândul femeilor care au contact sexual cu o altă femeie – 25-50%, astfel transmiterea pe cale sexuală este un factor important), contactul sexual fără prezervativ, spălăturile intravaginale și fumatul. Deși activitatea sexuală crește riscul vaginozei bacteriane, aceasta poate apărea și la femei inactive sexual. Vaginoza bacteriană este considerată în prezent ca o boală cu transmitere sexuală, chiar dacă multe recurente ale bolii nu sunt legate de această activitate.
Diagnosticul este pus în urma unui examen ginecologic, ce include și teste de laborator: frotiu vaginal colorat Gram, culturi, citologia (examen Babeș-Papanicolau, cu semsibilitate 49%), teste comerciale (identifica ADN-ul sau anumite enzime secretate de bacterii).

Complicațiile vaginozei bacteriene

Vaginoza bacteriană poate duce la: naștere prematură la gravide, colonizarea bacteriană a endometrului (endometrită postpartum), crește riscul de contactare a unor virusuri(HIV, Herpes Simplex) sau a altor bacterii sau paraziţi (gonoree, Chlamydia, Trichomonas).
Vaginoza bacteriană se poate vindeca spontan, la 1/3 din pacientele negravide sau ½ din cele gravide. Tratamentul este indicat la femeile simptomatice sau pentru prevenția infecțiilor postoperatorii la cele asimptomatice, înainte de histerectomie sau avort.

Tratamentul constă în administrarea de antibiotice pe cale orală sau vaginală. Calea de administrare tu o alegi, dar e bine să știi că cea vaginală prezintă efecte adverse minime. Este recomandat să fie evitat consumul de alcool în cazul administrării de antibiotice, deoarece pot apărea efecte adverse precum: palpitații, durere precordiala, hipotensiune, greață, vărsături, amețeli. Tratarea partenerului nu este necesară întotdeauna, mai ales dacă nu prezintă niciun simptom. Ultimele studii arată că tratarea partenerului sexual nu îmbunătățește simptomele femeii și nu scade riscul de reapariție a infecției. Recurențele apar la 30% dintre femei în următoarele 3 luni și la 50% în următorul an. Cauza nu este clar cunoscută, dar este incriminat un nivel scăzut, neprotectiv de lactobacili sau tratamentul incorect.
Probioticele pot fi folosite ca terapie adjuvantă la antibioterapie sau pentru prevenirea recăderilor, dar nu se cunoaște clar cea mai bună cale de administrare (oral sau vaginal) sau durata optimă de tratament.

Cum se previne vaginoza bacteriană

Prevenție: cea mai bună metodă de prevenție nu este cunoscută încă, dar poți urma câteva sfaturi:

– fără spălături intravaginale. Chiar dacă te face să te simți mai curată, faci mai mult rău prin modificarea balanței normale de bacterii “benefice” din vagin și a pH-ului local;
– limitează numărul de parteneri sexuali și folosește prezervativul, chiar dacă îl cunoști bine pe partenerul tău;
– urmează tratamentul complet, prescris de medic, chiar dacă după câteva zile de tratament te simți mai bine;
– nu te trata singură, mergi la medicul ginecolog.

Mituri despre vaginoza bacteriană:

– infecțiile vaginale bacteriene nu se iau de pe vasul de toaletă, deși nu este igienic să te așezi dacă nu ești la tine acasă sau nu ești sigură că locul este curat.
– vaginoza bacteriană nu apare din cauza lenjeriei de dantelă.
– vaginoza bacteriană nu se ia de pe prosop, deși este normal ca fiecare persoană să folosească prosopul ei.