Homosexualitatea – stigmatizarea si suferintele psihice provocate persoanelor homosexuale
Pornesc in abordarea acestui subiect de la prezentarea unor statistici ale Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) care arata date concrete despre toleranta scazuta a romanilor fata de aceasta minoritate sexuala.
Astfel 60% dintre romani nu ar accepta sa le fie ruda o persoana de alta orientare sexuala, 54% nici macar nu ar accepta sa ia masa cu astfel de persoane, 31% nu isi gasesc confortul in relationarea cu persoane gay, 63% ar fi foarte deranjate daca ar primi avansuri de la persoane gay, studiul aratand in continuare si perceptia in zona categoriilor de persoane favorizate in gasirea unui loc de munca, in acest sens aratand cifre crescute pentru categoria reprezentata de populatia majoritara.
Asumarea identitatii sau a orientarii sexuale este un pas foarte mare pentru persoanele gay, cautand validare mai intai intre prieteni, membrii familiei, persoanele dragi, ulterior cautand-o si in afara, in mediul social unde conditiile de fapt sunt foarte restrictive, societatea inca avand un grad scazut de toleranta fata de acest fapt. Persoanele gay sunt astfel marginalizate si duc o lupta continua cu fricile ce se ivesc pe masura ce expunerea lor se face simtita in diferite contexte sociale, fie ca este vorba de renegare din partea familiei, pierderea prietenilor, pierderea locului de munca, sau agresiuni ale persoanelor de pe strada, populatiei majoritare, spaime cu care trebuie sa lucreze permanent pentru a nu ceda psihic si a nu ajunge la acte sau manifestari comportamentale riscante.
Intoleranta sociala se bazeaza pe argumente ce incadreaza comportamentul homosexual sau al celorlalte minoritati sexuale (LGBT) ca fiind in opozitie cu legea naturala.
Societatea majoritara considera ca aceste comportamente sexuale minoritare nu sunt innascute, aducand dovezi ca identitatea sexuala este determinata de influente de mediu, familie si factori persoanali, argument ce sta la baza respingerilor ideilor de casatorie intre persoane de acelasi sex, ca si altele care urmeaza, ca de exemplu: perceptia majoritatii despre familie, si anume familia trebuie sa asigure copilului dreptul sa fie crescut de un tata si de mama sa, care sa fie parinti naturali. Un copil aflat intr-o altfel de casatorie va fi intotdeauna lipsit fie de mama naturala, fie de tatal natural, si de un model a ceea ce inseamna sa fii mama sau tata. Se considera ca parintii de acelasi sex ignora interesul copilului.
Recunoasterea legala a casatoriei intre parteneri de acelasi sex ar crea, dupa opinia majoritatii, confuzie in privinta anumitor valori morale fundamentale, ar scadea valoarea casatoriei traditionale si ar slabi moralitatea publica sau ar fi precursor pentru promovarea unor comportamente aberante.
Majoritatea credintelor si judecatilor ce manifesta intoleranta asupra minoritatilor sexuale au la baza o mentalitate religioasa greu de stramutat.
Totodata un semnal ar trebui tras in zona ostilitatilor la adresa persoanelor homosexuale, refuzul de a accepta comportamente homosexuale putand fi arbitrar ca si acceptul acestora.
Pentru persoanele ce fac parte din minoritatea LGBT, a face fata tuturor acestor restrictii sociale si unui mod de percepere nefavorabil inseamna a fi condamnat la o ascundere permanenta a adevarului sau la a juca permanent un dublu rol. O persoana LGBT este puternic influentata de contextul familial, profesional si social in care aceasta traieste.
Familiile pot fi foarte conservatoare si intolerante. Pentru o persoana LGBT, acest lucru este foarte presant, dar exista mult mai multe presiuni legate de regulile familiilor traditionale, presiuni pe care acestea le preiau si le resimt puternic. De exemplu, se tem foarte tare ca familia sa nu afle despre orientarea lor sexuala sau identitatea de gen pentru ca ar putea fi respinse. Gandul ca o persoana draga, un parinte sau un frate te respinge pentru ca esti altfel este foarte greu de suportat. Mai mult decat aceasta, familia poate actiona negativ in sensul privarii emotionale sau materiale, persoana gay fiind cumva rupta atat fizic cat si psihologic de acest context, care ar trebui sa fie protectiv pana la o anumita varsta.
Tinerii sufera astfel traume la nivel emotional, pentru ca sunt nevoiti sa accepte identitatile diferite ale personalitatii lor – o identitate care-i defineste ca persoana, care le incadreaza sentimentele, dorintele, nevoile si o identitate care nu ii reprezinta, o masca sociala, dar care e mai acceptabila pentru majoritate. Aceasta scindare de rol provoaca un permanent conflict intrapsihic, tinerii cautand permanent solutii de adaptare. Persoanele gay nu sunt stresate pentru ca simt o atractie sexuala si sentimentala fata de acelasi sex, ele sunt stresate din exterior, din cauza discriminarilor si a atitudinilor violente asupra lor, a neacceptarii, trebuind in permanenta sa poarte o masca sufocanta in relationarile sociale, masca ce nu poate fi data jos decat in intimitate, acest fapt putand conduce la accentuarea vulnerabilitatilor emotionale si la consecinte mai grave, unele persoane cautand ameliorarea in abuz de alcool sau droguri, sau suferind de depresii severe urmate de tentative de suicid.
Multe dintre persoanele gay ajung sa se intrebe, din cauza unei stigmatizari continue din partea celorlalti daca sunt „normale”. Ceea ce se stie este faptul ca din anul 1973 homosexualitatea a fost scoasa din DSM (lista tulburarilor mintale) si nu mai este considerata in niciun fel si nicaieri tulburare psihica. Gay-ii sunt oameni normali fizic si psihic, care au insa aceasta particularitate a sexualitatii lor, atractia sexuala in diferite grade fata de persoane de acelasi sex. In prezent, pentru a putea duce o viata obisnuita, persoanele din minoritatea LGBT prefera sa stea mai rezervate, sa nu se expuna si sa nu aduca in viata publica detalii legate de viata lor intima.
Text: Ionela-Janina Sabou
Psiholog cu libera practica in psihoterapie cognitiv-comportamentala
