Când prea multă empatie strică…
Empatia, cea mai nobilă dintre emoții, una care ne ajută să înțelegem suferința umană, să ajutăm fără să judecăm, a ajutat mai mult decât multe actiuni caritabile, datorită empatiei s-au făcut lucrări filantropice majore, au fost ajutate multe persoane și a înnobilat multe acțiuni. Cu toate acestea, orice exces poate face rău, dar se aplică și în cazul empatiei?
Ce este empatia?
Empatia este capacitatea de a înțelege pe deplin emoțiile celor din jur, de a observa și accepta deciziile și trăirile acestora, fără a judeca, fără dorința de a modifica sau corecta. Empatia ne permite să „ne punem în pantofii celorlalți” și să experimentăm tumultul de trăiri pe care am fi tentați să le blamăm dacă nu le-am înțelege. De asemenea, e necesar să precizăm că empatia se învață, unele din lecțiile vieții fiind edificatoare chiar și pentru acei oameni care nu sunt empatici prin natura lor sau care nu au primit exemplu în mediul în careu au fost crescuți.
Care sunt avantajele în a fi empatic?
În general, omul empatic are multe trăsături nobile, care îl înalță sufletește și îl ajută să înțeleagă și să ajute ființele umane (și nu numai), iar această caracteristică, în primul rând, te poate diferenția de ceilalți în familie, la serviciu, în societate. Omul empatic este ca un pansament pentru rănile celorlalți și într-o lume în care se judecă și se aruncă cu vorbe grele, el poate fi ca o mângâiere blândă sau un aprig luptător al drepturilor fiecărui individ, iar relația cu oamenii și cu animalele de-o potrivă este una de respect și prețuire din ambele direcții pentru că aprecierea și bunătatea strânge o legătură mai mult decât orice.
Un astfel de om pune capul pe pernă liniștit, are conștiința curată știind că nu a făcut rău, deși se poate ca unele nopți să fie chinuite de neputință pentru că omul ignorant nu are gândurile omului empatic.
Ce faci dacă nu simți empatia?
Ni se arată frecvent imaginile oamenilor care renunță la tot, care se dedică cu totul unor scopuri nobile, care vând tot ce au sau renunță la viața în confort. Sunt cu adevărat de admirat și trebuie ajutați în demersurile lor, dar asta nu înseamnă că toți trebuie să facem același lucru. Empatia, pe termen lung, este mai benefică în gesturi mici, dar constante decât un gesturi grandioase, dar rare. Empatia înseamnă o mână de mâncare unui cățel înfometat, înseamnă 10 lei transferați unei cauze umanitare, înseamnă a te opri din a face rău sau de a opri răul să se întâmple. Cu toții avem o doză mai mare sau mai mică de empatie, dar dacă nu există nicio emoție, dacă nimic nu te impresionează, pare un blocaj emoțional, poate o traumă a trecutului care necesită intervenție specializată.
Când prea multă empatie strică….
Această emoție nobilă are și dezavantaje, mai ales dacă este vorba de un om ușor emoționabil, bun și dedicat:
- Situațiile grele ale lumii contemporane (abuzuri, sărăcie, boală) poate să macine un om empatic în așa măsură încât să nu mai poate simți bucurie și să sufere pentru alții, în loc să se bucure pentru viața sa.
- Se poate ca în unele contexte, empatia să adâncească durerea celui asuprit. În mod paradoxal, în campaniile umanitare de ajutorare a celor defavorizați, un om care plânge, care este profund afectat, poate face mai mult rău. Uneori, oamenii asupriți au nevoie de un zâmbet cald, să îi scoată din starea lor, măcar temporar.
- Un om empatic poate fi ușor manipulabil…Din păcate există mulți excroci care profită de bunătatea altora, iar empaticii sunt ținta ideală. Încercați să ajutați bazat pe dovezi concrete, dar să puneți limite clare pentru a evita colapsul (chiar și emoțional).
