Empatia si compasiunea in relatia romantica

Empatia este capacitatea de a simti ceea ce simte celalalt. Compasiunea este preocuparea de a-l ajuta pe celalalt, de a face ceva pentru binele celuilalt fara a te gandi la vreo recompensa, a fi ingrijorat pentru problemele lui sau pentru suferinta prin care trece. Majoritatea oamenilor se nasc atat cu empatie cat si cu compasiune, ca parte a sinelui lor, bineinteles cu o pondere ce ne diferentiaza. Din cauza experientelor timpurii sau influentei diversilor factori din evolutia personala se poate ca aceste capacitati sau virtuti umane sa fie slab dezvoltate sau deopotriva sa nu fie deloc dezvoltate astfel incat aceste carente in planul personalitatii sa se reflecte in lipsa de respect fata de celalat, ignoranta, aversiunea, violenta sau chiar agresivitatea.

Numai atunci cand percepem ceea ce simte celalalt, ne pasa si de efectele comportamentului nostru asupra lui.

Carl Rogers, autorul cartii „A deveni o persoana”, si cel care a dezvoltat bazele psihoterapiei centrate pe persoana, numeste empatia ca fiind pe scurt – capacitatea de a percepe cu acuratete cadrul intern de referinta al celuilalt ca si cum ai fi cealalta pesoana fara a pierde conditia de „ca si cum”.

Empatia inseamna sa-l vezi si sa-l intelegi pe celalalt asa cum se vede si intelege el, fara sa aplici propriile valori si credinte in acest proces, fara sa presupui ce inseamna pentru el anumite lucruri, fara sa critici, fara sa vrei sa schimbi ceva, dar si fara sa te sperii sau sa te pierzi.

Cat despre efectele empatiei, tot Carl Rogers spune: „Cand am fost ascultat si inteles, am devenit capabil sa privesc cu alti ochi lumea mea interioara si sa pot merge mai departe. Este surprinzator sa constati ca sentimente care erau de-a dreptul inspaimantatoare devin suportabile de indata ce ne asculta cineva. Este stupefiant sa vezi ca probleme care pareau imposibil de rezolvat isi gasesc solutia atunci cand cineva ne intelege.”

Dr. Margaret Paul, doctor in psihologie si autor/co-autor al unor carti foarte bine vandute de vindecare cum ar fi – Trebuie sa renunt la mine ca sa fiu iubit de tine?, pasionata de a ajuta oamenii sa-si vindece cauzele durerii si sa invete calea catre relatii de iubire si bucurie, co-creatoare a site-ului de resurse si cursuri www.innerbonding.com, spune ca prin empatia noastra, traim unitatea noastra cu ceilalti si prin urmare nu le putem face rau. Cand suntem impiedicati sa ne simtim in ceilalti, s-ar putea sa nu ne pese. Unii oameni au empatie si compasiune atunci cand sunt intr-o stare deschisa, traiesc starea de bine general, starea de confort psihologic dar ajung sa le inchida complet cand sunt in sinele lor raniti. In acest caz si ei pot face rau altora. Alti oameni par a fi capabili sa ramana deschisi fata de empatia si compasiunea lor, chiar si cand se simt suparati.  

Problemele legate de relatii rezulta dintr-o lipsa de compasiune. Cand ambii parteneri tind sa-si inchida compasiunea in conflict, conflictele lor rareori ajung la rezolvare satisfacatoare. Dificultati apar in relatii si atunci cand o persoana isi mentine mai multa empatie si compasiune decat celaalta, mai ales in timpul conflictului. Daca o persoana este capabila sa isi pastreze compasiunea fata de partener chiar si atunci cand este suparata, dar cealalta persoana isi inchide copasiunea si empatia cand este suparata sau furioasa, acest lucru creaza un dezechilibru in relatie. Persoana mai plina de compasiune poate ajunge sa se simta abuzata de interactiune si de asemenea poate fi cea care de obicei se deschide si isi asuma responsabilitatea. Probleme apar si atunci cand un partener, datorita nivelului sau de empatie si compasiune se ingrijeste profund de fericirea si libertatea celeilalte persoane, dar celalalt partener, datorita inchiderii empatiei si compasiunii, nu sustine fericirea si libertatea celuilalt.

Numai atunci cand indivizii pot sa ramana deschisi la empatie si compasiune, pentru ei insisi si pentru ceilalti, chiar si atunci csnd sunt suparati sau furiosi, sunt de incredere pentru grija lor. Deoarece grija fata de celalalt dispare atunci cand nu exista empatie si compasiune, partenerul de la celalalt capat al acestui lucru se poate simti ca si cum ar merge pe coji de oua. Nu stie niciodata cand grija celuilalt va disparea.

O experienta singuratica

Cei mai multi dintre noi se simt foarte singuri atunci cand un iubit se comporta intr-un mod neplacut facand apel la amenintari, minciuni, trantitul usilor, limitari, chestiuni semnificative, violenta fizica s.a.m.d.  Este poate cel mai acut sentiment de singuratate atunci cand cineva care spune ca te iubeste sa te trateze in moduri abuzive sau fara respect. Acei oameni care au pastrat un nivel profund de compasiune si empatie pentru altii, trebuie sa se respecte suficient pentru a aduce acea empatie si compasiune in interiorul propriului copil interior. Ei trebuie sa se asigure ca empatia si compsiunea lor pentru ceilalti nu inseamna ca ei sa se lase abuzati sau nerespectati.

Daca  ati inchis empatia si compasiunea …

Acei oameni care si-au inchis empatia si compasiunea pot sa le deschida din nou prin deschiderea acestora pentru propriul lor copil interior. Este putin probabil ca, inchizandu-va compasiunea cand erati copil mic, veti fi capabil sa simtiti empatie si compasiune profunda pentru ceilalti, pana cand o veti simti pentru voi insiva. Dar exista si oameni care ii pot ingriji pe ceilalti dar nu si pe ei insisi. Ingrijitorii adesea fac parte din relatia cu beneficiarii care si-au inchis compasiunea fata de ceilalti si doar doresc sa o primeasca de la ingrijitor. Ingrijitorul ajunge sa se simta foarte singur, deoarece el sau ea se ingrijeste de altii dar nimeni, inclusiv ei insisi nu se ingrijeste de el. Relatiile ating o crestere si un echilibru atunci cand ambii parteneri au intentia de a dezvolta empatie si compasiune pentru ei insisi si unul pentru celalalt.

Text: Ionela-Janina Sabou, psiholog