Cancerul de colon: simptome, diagnostic si tratament
Cancerul de colon reprezinta o tumora maligna situata la nivelul colonului (intestin gros). Majoritatea acestor cancere au drept punct de plecare polipii colonici. Desi, in esenta, polipii colonici sunt tumori benigne, acestia degenereaza frecvent si dau nastere cancerului de colon.
Cancerul de colon afecteaza in egala masura femeile si barbatii. Marea majoritate a cazurilor sunt sporadice, dar exista si o componenta ereditara importanta care este regasita in 15-20% din cazuri. Cancerul de colon, asemenea majoritatii formelor de cancer, poate fi considerat o boala idiopatica (ale carei cauze exacte de aparitie raman deocamdata necunoscute).
Factorii de risc ai cancerului de colon:
– varsta – majoritatea cazurilor apar la pacienti peste 50-55 ani. Totusi, cancerul aparut la tineri este din ce in ce mai frecvent in ultimul timp si prezinta forme, de obicei, cu evolutie fulminanta;
– cazuri in familie de cancer de colon sau polipoza colonica;
– antecedente personale de cancer de colon sau polipoza colonica sau alte afectiuni inflamatorii intestinale (ex.: boala Crohn sau rectocolita ulcero-hemoragica);
– rasa – afro-americanii au un risc mai crescut de a dezvolta cancer de colon decat caucazienii;
– dieta – saraca in fibre si bogata in grasimi, consumul de carne rosie, conserve si alimente afumate cresc riscul de aparitie a cancerului de colon;
– fumatul, consumul de alcool;
– patologii asociate – diabet, obezitate;
– radioterapia pentru alte forme de cancer abdominal.
Simptomele cancerului de colon:
– sangerarea rectala sau scaun cu sange;
– modificarea tranzitului intestinal – in special alternanta de scaune diareice si constipatie sau modificarea consistentei/formei scaunului;
– senzatie de golire incompleta a rectului;
– scadere ponderala marcata;
– fatigabilitate.
Daca vreunul dintre aceste simptome este prezent, atunci ar fi recomandata o vizita la medicul de familie, care poate indica investigatii si poate indruma pacientul catre medicul specialist gastroenterolog sau chirurg.
Cum depistam afectiunile colonului?
Examenul clinic general este completat obligatoriu de un tuseu rectal, iar examenele paraclinice includ analize de sange (care pot evidentia anemie din cauza sangerarilor), un test hemocult, teste hepatice (care pot ridica suspiciunea unor metastaze hepatice), markeri tumorali (CA19-9, CEA) etc.
Colonoscopia este cea mai valoroasa investigatie pentru diagnosticul si screeningul cancerului de colon, cat si a leziunilor precanceroase (polipii). Colonoscopia presupune introducerea, de obicei sub anestezie generala, a unui instrument sub forma de tub flexibil ce are atasata o camera video si cu ajutorul caruia se poate vizualiza intreaga mucoasa colica. Daca se vizualizeaza o formatiune suspecta, se poate preleva si o biopsie de la nivelul ei pentru a fi analizata de anatomopatolog. Diagnosticul de certitudine al cancerului este numai diagnosticul histopatologic. In absenta acestuia, nu se poate pune problema tratamentului.
De asemenea, se mai poate realiza o radiografie cu substanta de contrast sau proba cu dublu contrast prin insuflarea ulterioara de aer pentru a putea urmari conturul mucoasei colice. Aceasta investigatie este mai putin folosita in prezent.
Alte doua investigatii imagistice importante in diagnosticul cancerului de colon sunt tomografia computerizata si rezonanta magnetica, care ofera o imagine detaliata a colonului si raportul lui cu celelalte organe abdominale, precum si date despre invazia ganglionara sau eventualele metastaze. In tara noastra exista si posibilitatea efectuarii unei colonoscopii virtuale, metoda importanta pentru screening, insa care nu poate stabili un diagnostic de certitudine.
Tratamentul cancerului de colon
Tratamentul cancerului de colon depinde de stadiul in care este descoperit. Cancerul necesita un tratament multimodal la care participa, de obicei, o echipa complexa formata din medic oncolog, chirurg, gastroenterolog si radioterapeut. In stadiile incipiente, supravietuirea la 5 ani depaseste 90%, in timp ce, in stadiile avansate (invazie loco-regionala, diseminare limfatica sau metastazare), aceasta este sub 10%. Din aceste simple motive, putem spune ca este vitala diagnosticarea precoce in asemenea masura incat, in unele tari occidentale cu incidenta crescuta a cancerului colic, colonoscopia a devenit obligatorie pentru screening.
Daca vorbim despre cancere incipiente, dezvoltate la nivelul unui polip, este posibil ca doar biopsia excizionala efectuata cu ocazia colonoscopiei sa fie suficienta, daca exista margini de siguranta oncologica si baza polipului nu este invadata.
In cazul unei tumori colonice evidente, interventia chirurgicala va presupune excizia portiunii de colon afectate. Capetele restante se pot uni in aceeasi interventie sau, daca acest lucru nu este posibil, se va realiza o colostoma (anus contra naturii) cu refacerea ulterioara a continuitatii colonului.
Colostoma presupune o incizie la nivelul abdomenului pe unde se vor evacua materiile fecale intr-o punga speciala. In unele cazuri, colostoma poate fi permanenta. Medicul oncolog stabileste, in functie de rezultatul anatomopatologic al tumorii (piesa operatorie), terapia adjuvanta sub forma de chimioterapie si radioterapie, in functie de particularitatile cazului si de extinderea bolii la alte organe si ganglioni.
Text: Dr. Stavri Razvan
Medic specialist chirurgie generala
