Greselile parintilor in educatia copiilor
Orice parinte doreste sa ii ofere copilului sau cea mai buna educatie. Niciunul nu se trezeste dimineata cu gandul de a-si certa, umili sau pedepsi copilul. Dar, in ciuda bunelor intentii, parintii fac greseli, cel mai adesea din lipsa de intelegere sau de cunostinte, nu din lipsa afectiunii sau inteligentei. Iubirea este necesara, dar nu este suficienta pentru a creste copii inzestrati cu compasiune, incredere in fortele proprii, daruire si curaj. Din nefericire, persistenta in greseli creste probabilitatea aparitiei unor probleme de comportament greu de gestionat.
Iata cele mai frecvente greseli pe care le fac parintii in relatia cu copiii lor:
- Nu sunt receptivi la emotiile copilului
„Nu ai niciun motiv sa plangi”, „Nu mai fii asa suparata”, „Nu are de ce sa iti fie frica” spun parintii care nu pot gestiona ei insisi emotiile negative si prima lor grija este sa schimbe dispozitia copilului. Dar sentimentele intense ale copilului nu dispar cand i se spune asa. Din contra, se amplifica, deoarece nu intelege ce se intampla cu el, dezvoltand astfel sentimente de frustrare si de conflict interior. Emotiile fac parte din viata, este firesc sa le experimentezi si pe cele negative, si pe cele pozitive. Parintele trebuie sa accepte si sa ii oglindeasca sentimentele: „Pari foarte suparat”, „Inteleg ca iti este foarte frica” etc. Este important pentru un copil sa se simta acceptat si inteles, deoarece o buna cunoastere a emotiilor ii va da echilibru si cunoastere de sine. O buna inteligenta emotionala contribuie mai mult decat IQ-ul la o viata fericita si implinita.
- Folosesc in mod gresit lauda
Multi parinti considera ca este necesar sa laude abilitatile copiilor pentru a le creste increderea in ei. Un copil laudat in mod constant pentru inteligenta si talentul lui va incepe sa evite sarcinile dificile si provocarile pentru a nu-si pune in pericol pozitia inalta. Vor actiona mai pueril, pretinzand ca este destept. Lauda evaluativa este perceputa de copil ca o presiune, cei din jur devenind surse de aprobare. Cand parintii spun copilului „Ce baiat bun si cuminte esti”, ii trezesc copilului sentimente de vinovatie, deoarece el nu se simte asa si va avea tendinta sa o si demonstreze printr-un comportament nepotrivit. Ideal este sa laudam efortul, sa descriem in cuvinte admirative si detaliate faptele bune sau realizarile copilului. In loc sa ii spunem copilului „Esti destept, talentat…”, ii putem spune „Cu siguranta ai muncit foarte mult… te-ai descurcat de minune… Felicitari!”. Vom dezvolta in acest fel motivatia si setul mental de crestere.
- Critica, in loc sa indrume
Criticile sunt ca niste sageti otravite care provoaca furie si resentimente, in loc sa educe. Daca ii spui copilului „Esti prost”, s-ar putea sa riposteze si sa spuna „Ba nu, nu sunt”, dar va incepe sa se considere asa, evitand toate situatiile in care va trebui sa isi demonstreze istetimea, fiind convins ca nu va face fata. Copiii asteapta sa le spuna parintii cine sunt si iau in serios criticile. Cand parintele indruma, si nu critica, el se refera la comportament, nu la personalitatea copilului, incercand sa gaseasca impreuna solutii la problema. Copiii care sunt criticati frecvent nu invata sa fie responsabili, invata sa se indoiasca de ei insisi, sa se condamne sau sa ii invinuiasca pe ceilalti pentru propriile greseli.
- Aplica gresit pedepse si recompense
Pedepsele si recompensele sunt modalitati de disciplinare, insa, aplicate gresit, pot face foarte mult rau.
Bataia, desi pare eficienta pe moment, nu functioneaza niciodata. Are consecinte negative asupra copilului, naste sentimente de razbunare si il invata sa fie agresiv. Este o provocare majora pentru parinti sa invete sa pedepseasca fara sa produca suferinte emotionale. Pedepsele prea dure, inconsecvente, insotite de furie si de vorbe aspre nu sunt eficiente. Pedeapsa trebuie sa fie o consecinta naturala a incalcarii unei anumite reguli, de care copilul a luat la cunostinta (ex. pleaca de la locul de joaca daca a lovit un copil). Parintele trebuie sa fie ferm, rapid, consecvent si empatic si mai ales sa nu uite sa recompenseze ulterior un comportament pozitiv.
Text: Psiholog Dana Comanescu
