Ce se ascunde in spatele practicilor masochiste?

Tehnicile masochiste constituie sursa de placere sexuala asociata cu durerea. Pe langa sexul realizat in mod obisnuit, se practica dominarea si umilirea in scopul obtinerii satisfactiei sexuale.

Sadismul dateaza inca din cele mai vechi timpuri si presupune perversiune sexuala manifestata prin placerea de a provoca durere partenerului, pe cand masochismul consta in cautarea placerii cu ajutorul durerii fizice. Practicile masochiste contin uneori roluri: unul va trebui sa fie dominatorul, celalalt cel dominat, iar instrumentele nu trebuie nici ele sa lipseasca: masti, lanturi, bice, latex, etc. Practica este una de limita, destul de controversata si destul de periculoasa de altfel, insa unele cupluri gasesc placere in astfel de tehnici pe termen lung. Exista si alta categorie de persoane, mai curioase, care isi doresc sa experimenteze acest amestec al durerii cu placerea. Conform cu tratatele de psihiatrie, masochismul sexual implica actul de a experimenta pe o perioada de cel putin 6 luni tehnicile sexuale de a fi umilit, batut, legat sau a fi facut sa sufere intr-un fel, astfel ca pentru a fi considerate problematice aceste fantezii sau comportamente trebuie sa provoace suferinta semnificativa sau insuficienta in doemniul social, profesional sau alte domenii importante.

In afara de masochismul sexual exista si termenul de masochism moral, care inseamna autopedepsirea pentru un comportament rau.

Repere care incadreaza persoanele masochiste:

–   practicarea masochismului de obicei are niste limite in functie de persoanele care il practica, de aceea riscul de a fi ranit este rar intalnit si se produce de obicei pe fondul initierii, accidental sau pentru faptul ca persoanele angrenate au o judecata slaba.
–   practicarea sadismului si a masochismului de catre membrii implicati ntr-o relatie intima este o nota de compatibilitate.
–   practicarea masochismului este o tendinta a persoanelor din clasa sociala de mijloc sau mai inalta si de obicei care sunt bine educati.
–   exista studii care arata ca numarul barbatilor masochisti este mai mare decat al femeilor masochiste.
–   exista studii care arata ca numarul masochistilor este mai mare decat al sadicilor.
–   Sigmund Freud a inventat termenul de sadomasochism, deoarece in teoria lui, in fiecare sadic este un masochist si in fiecare masochist este un sadic.  Aceasta teorie a fost combatuta de altii care au vazut ca cei doi termeni nu se intrepatrund.

Practicile masochiste sunt diverse in functie de personalitatea fiecaruia sau de ce este dispus sa incerce:

–   unele persoane care conduc mereu la job, in familie, vor ca in pat sa incerce altceva si anume vor sa fie dominate, vor sa incerce tehnici noi, creative si eventual feroce
–   unele vor sa domine in pat, sa impresioneze, sa il imobilizeze pe celalalt
–   alte persoane investesc in jucarii si decoruri.

Acest gen de pornografie mai dura sau bizara a fost supusa cercetarilor sexologilor, psihiatrilor si psihologilor, care au incercat sa raspunda la intrebarea: cat de normal e sado-masochismul?

Studiile si lucrarile de specialitate arata ca nu se cunoaste foarte bine daca aceste persoane sunt bolnave de sex, sau au numai o fantezie debordanta. Exista intr-adevar tendinta de a incadra astfel de comportamente in comportamente deviante sau de a le asocia o componenta patologica, deoarece se crede ca fetisismul este perversiunea sexuala a unui barbat care colectioneaza obiecte ale persoanei iubite si sa se identifice cu ea, sadicul gaseste placere in a face rau si sa-si arate prin asta superiortatea fata de cel pe care il chinuie fizic, masochistul gaseste placere din bataie si umnilire. Dupa unele statistici exista zeci de milioane de persoane in lume, care prefera o forma usoara de sado-masochism. Exista multi adulti atrasi de practicile sexuale ciudate, ele fiind considerate inofensive.

Practicile masochiste intre normal sau patologic

Nu se poate aprecia dupa placerea sexuala a oricarei persoane , daca este de natura perversa sau se inscrie in patologie, chiar daca ea pare neobisnuita. Unii sexologi cred ca o anumita practica devenind obsesiva pentru subiect, poate fi incadrata in patologie, mai ales daca ii acapareaza viata si ajunge sa nu isi mai doreasca si altceva. Orice e excesiv, chiar daca e determinat de dorinta, poate fi considerat o pierdere a controlului.

Text: Ionela-Janina Sabou
Psiholog cu libera practica in psihoterapie cognitiv-comportamentala