Ce este sarcina molară?
Sarcina molară este o complicație rară a sarcinii, care apare atunci când fertilizarea oului nu decurge în mod normal. Această afecțiune face parte din grupul bolilor trofoblastice gestaționale, fiind caracterizată prin dezvoltarea anormală a țesutului placentar. Din această cauză, șansele de a forma un embrion viabil sunt nule.
Tipuri de sarcină molară
Există două tipuri de sarcină molară:
- completă
- parțială
Sarcina molară completă apare atunci când țesutul placentar se transformă într-o masă de chisturi umplute cu lichid, fără a exista vreun embrion. Aceste chisturi se aseamănă unor boabe de strugure și se formează din cauza unei fertilizări anormale în care oul nu conține material genetic, dar primește dublu set de cromozomi de la spermatozoid.
Pe de altă parte, sarcina molară parțială implică prezența unui embrion, dar acesta nu este capabil să se dezvolte corespunzător și nu poate supraviețui. În acest caz, embrionul primește un set suplimentar de cromozomi, rezultând într-un număr total de 69 de cromozomi în loc de 46, ceea ce face dezvoltarea viabilă imposibilă. În ambele cazuri, sarcina nu poate progresa și necesită întrerupere medicală.
Sarcina molară completă este de obicei mai periculoasă decât cea parțială, deoarece există un risc mai mare de a dezvolta boala trofoblastică gestațională persistentă sau chiar coriocarcinom. În cazul unei sarcini molare parțiale, există o mică posibilitate ca un embrion să fie prezent, dar acesta nu se poate dezvolta normal și moare de obicei în primul trimestru.
Simptomele sarcinii molare
Sarcina molară poate începe cu simptome similare unei sarcini normale, precum absența menstruației și greață. Cu toate acestea, pe măsură ce se dezvoltă, pot apărea simptome specifice acestui tip de sarcină:
- Sângerări vaginale de culoare maro sau roșu intens în primul trimestru;
- Greață și vărsături excesive;
- Prezența unor chisturi mici ce seamănă cu un ciorchine de strugure;
- Mărirea exagerată a uterului pentru stadiul de sarcină;
- Durere sau presiune pelvină;
- Lipsa bătăilor inimii embrionului la ecografie;
- Niveluri crescute de gonadotropină corionică umană (hCG), care pot duce la simptome severe de greață și vărsături;
- Prezența hipertensiunii arteriale în prima parte a sarcinii, o afecțiune numită preeclampsie precoce.
Sarcina molară poate fi detectată cu ajutorul ecografiei, care va evidenția prezența chisturilor în locul unui embrion viabil. De asemenea, nivelurile hormonului hCG pot fi mai mari decât cele normale pentru vârsta sarcinii. În anumite cazuri, sarcina molară poate cauza apariția chisturilor ovariene sau a unei tiroide hiperactive (hipertiroidism).
Cauze și factori de risc pentru sarcina molară
Sarcina molară este cauzată de anomalii genetice în procesul de fertilizare. În mod obișnuit, fiecare părinte contribuie cu câte 23 de cromozomi pentru a forma un set complet de 46 de cromozomi. În cazul unei sarcini molare, acest echilibru este perturbat. Sarcina molară completă apare atunci când oul nu conține cromozomi și spermatozoidul își dublează materialul genetic, iar sarcina molară parțială are loc atunci când un ovul este fertilizat de doi spermatozoizi, rezultând în exces de material genetic.
Există anumiți factori de risc care pot crește șansele de a avea o sarcină molară:
- Vârsta mamei: femeile sub 20 de ani sau peste 40 de ani prezintă un risc mai mare;
- Istoricul de sarcini molare: femeile care au avut o sarcină molară în trecut au un risc mai ridicat de a avea din nou această complicație;
- Deficitul de vitamina A: unele studii sugerează că lipsa anumitor nutrienți poate contribui la riscul de sarcină molară;
- Fertilitatea redusă: femeile care au avut probleme de fertilitate pot avea un risc mai mare de a dezvolta o sarcină molară;
- Anumite mutații genetice: unele afecțiuni genetice sau anomalii cromozomiale pot crește riscul de apariție a unei sarcini molare.
Diagnosticarea sarcinii molare
Sarcina molară poate fi diagnosticată prin intermediul ecografiei și prin măsurarea nivelului hCG. În cazul unei sarcini normale, ecografia va arăta un sac gestațional și un embrion în creștere. În schimb, în cazul unei sarcini molare, ecografia va evidenția prezența unui țesut anormal sub formă de chisturi multiple. Nivelurile hCG pot fi anormal de ridicate, sugerând o dezvoltare anormală a țesutului placentar.
O altă metodă de diagnosticare este monitorizarea simptomelor. Dacă prezentați simptome precum sângerări vaginale neobișnuite, greață severă și vărsături sau creșterea rapidă a uterului, medicul poate suspecta o sarcină molară și va efectua investigații suplimentare pentru a confirma diagnosticul.
Opțiuni de tratament pentru sarcina molară
Tratamentul pentru acest tip de sarcină implică îndepărtarea țesutului anormal din uter. Aceasta se realizează printr-o procedură numită aspirație și chiuretaj, efectuată sub anestezie. În unele cazuri, poate fi necesară o altă intervenție pentru a asigura îndepărtarea completă a țesutului.
După tratament, nivelul hCG va fi monitorizat regulat pentru a confirma că țesutul molar a fost eliminat complet și că nu există riscul de dezvoltare a unei boli trofoblastice gestaționale persistente. În cazuri rare, sarcina molară poate evolua în coriocarcinom, un tip de cancer care necesită tratament specific.
În anumite situații, este posibil ca tratamentul să implice administrarea de medicamente pentru a stimula uterul să elimine țesutul anormal. Această metodă este utilizată de obicei atunci când procedura chirurgicală nu este indicată sau atunci când există riscul de complicații.
Recuperarea după sarcina molară
O sarcină molară poate fi o experiență dificilă pentru cupluri, însă este important de știut că majoritatea femeilor pot avea sarcini normale după un astfel de eveniment. De obicei, medicii recomandă evitarea unei noi sarcini timp de cel puțin șase luni până la un an, pentru a se asigura că nivelul hCG a revenit la normal și că organismul este pregătit pentru o nouă sarcină.
Suportul emoțional este esențial în această perioadă, deoarece pierderea unei sarcini, indiferent de circumstanțe, poate fi traumatizantă. Discuțiile cu un consilier sau alăturarea unor grupuri de suport pot ajuta la procesarea experienței și la pregătirea pentru viitor.
Este important ca femeile care au trecut printr-o sarcină molară să fie monitorizate atent pentru o perioadă de timp, deoarece există riscul de dezvoltare a unei boli trofoblastice gestaționale persistente. În acest caz, nivelul hCG va rămâne ridicat, indicând prezența țesutului molar în organism. Tratamentul poate include chimioterapie pentru a elimina celulele anormale și a preveni complicațiile suplimentare.
Prevenirea sarcinii molare
Din păcate, nu există metode clare de prevenire a sarcinii molare, deoarece aceasta este cauzată de erori genetice care au loc în timpul fertilizării. Totuși, femeile care au avut o sarcină molară în trecut ar trebui să discute cu medicul înainte de a încerca să rămână din nou însărcinate, pentru a primi recomandări și pentru a fi monitorizate atent încă de la începutul sarcinii.
De asemenea, menținerea unei diete echilibrate și asigurarea aportului necesar de vitamine și minerale pot contribui la reducerea riscurilor asociate cu acest tip de sarcină. Consultarea unui specialist în nutriție poate ajuta la elaborarea unui plan alimentar adecvat, mai ales pentru femeile care se încadrează în categoriile de risc.
În concluzie, sarcina molară este o complicație rară, dar important de înțeles, deoarece implică o dezvoltare anormală a țesutului placentar, fără a exista șanse de evoluție a sarcinii. Recunoașterea simptomelor, diagnosticarea timpurie și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru a preveni complicațiile și pentru a proteja sănătatea femeii. Deși poate fi o experiență traumatizantă, majoritatea femeilor reușesc să aibă o sarcină normală după acest eveniment, ceea ce oferă speranță pentru viitor.
Surse:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/molar-pregnancy/symptoms-causes/syc-20375175
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17889-molar-pregnancy
https://www.nhs.uk/conditions/molar-pregnancy/
https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/healthyliving/molar-pregnancy
