Ce ar trebui sa stie orice parinte singur

Stim bine ca orice moment din viata noastra este imprevizibil. Chiar daca pare ca totul este sub control, ca stim bine ce ne rezerva ziua de maine, apar situatii deosebite, mai ales in postura de parinte. Deces, divort, separare sau pur si simplu, alegerea personala ne pot pune in postura de parinte singur, familie monoparentala, fie ca este vorba de mama sau de tata care isi insusesc aceasta ipostaza.

Chiar daca am pornit pe drumul acesta de la inceput sau s-a intamplat pe parcurs, iata ce trebuie sa stie un parinte care isi creste fara partener copilul:

E normal sa te simti coplesit cateodata!

Rolul de parinte este unul provocator pentru doi parinti, iar pentru unul singur, gradul de dificultate creste considerabil, indiferent de varsta celui mic. Nu trebuie sa lasi sentimentele de vinovatie, de neputinta sa te copleseasca, dar e normal sa le simti ocazional si sa le permiti sa se manifeste. Chiar daca uneori totul pare nedrept de greu, trebuie sa te gandesti la tine si la binele celui mic care se bazeaza in totalitate pe tine, pe taria ta de caracter si isi pune toata increderea in tine. Pentru a evita ca astfel de stari sa te acapareze mereu, incearca sa investesti si in tine, in lucrurile care iti fac tie placere. Cateva minute de relaxare sau deconectare pe zi pot face diferenta!

Petrece timp de calitate cu cel mic

Pare ciudat, dar fix timpul de conectare cu cel mic ne da puterea necesara pentru a merge mai departe. Zambetul lui, veselia lui, momentele de dragalasenie incarca cu energie pozitiva orice parinte. Nu trebuie sa mergeti undeva special sau sa cheltuiti bani, ci puteti sa va jucati impreuna, sa cititi o carte de povesti, sa mergeti intr-un parc. A petrece timp cu cel mic nu inseamna sa il tii langa tine cat iti faci treburile prin casa sau stai cu ochii in ecranul telefonului, ci sa participi activ in joaca lui, sa-l privesti in ochi, sa va conectati autentic.

Nu este vina copilului pentru situatia in care se afla

Cei mici au tendinta sa se invinovateasca pentru nefericirea parintilor, mai ales daca au persoane in jur care le spun fraze de tipul „Daca nu esti cuminte, mami/tati se supara”. Trebuie sa li se explice constant ca ei nu au gresit cu nimic, ca nu e vina lor de situatia in care se afla, chit ca vorbim de divort sau deces. In special, in cazul divortului, copilul trebuie sa inteleaga ca parintii au divortat unul de celalalt, nu din rolul de parinte. Parinte o sa fie toata viata, indiferent de gradul de implicare.

Alt aspect ce trebuie urmarit e faptul ca in anturajul celui mic pot exista copii sau adulti care pot rade de el ca nu are ambii parinti in familie. Trebuie sa i se explice constant ca acesta nu este un motiv de suferinta sau atac la persoana pentru ca nu nimeni nu poate garanta ca o relatie tine la infinit.

Nu e o rusine sa ceri ajutorul

Un parinte trebuie sa isi faca o lista clara de persoane la care poate apela in situatiile de urgenta sau in momentele in care are nevoie de cateva ore libere. Bunicii, matusile, unchii sau chiar vecinii de incredere pot reprezenta un ajutor de nadejde, iar cel mic trebuie sa stie ca poate apela la acestia daca ceva se intampla cu parintele singur.  Este de datoria noastra sa pregatim copilul pentru situatiile speciale de tipul: nu ajung la timp sa te iau de la scoala, am patit ceva si nu raspund la telefon, astfel incat sa stie ce are de facut si sa nu se panicheze, sa faca gesturi necugetate.

In rolul de parinte singur provocarile sunt duble, dar si satisfactiile, reusitele, momentele frumoase sunt traite la intensitate dubla. Orice s-ar intampla, orice parinte are puterea de a face tot ce e mai bun pentru cel mic!

Citeste si Cum sunt de fapt intalnirile pentru un barbat divortat recent?

Text: Lupu Florentina-Natalia, consilier psihologic