Cat dureaza preludiul?
Asa cum stim deja, sexualitatea femeii este una cu totul speciala datorita complexitatii sale. Spre deosebire de barbat, raspunsul sexual al femeii se intinde pe o perioada de timp mai indelungata. Raspunsul sexual feminin are o desfasurare ciclica, acesta consumandu-se pe parcursul a patru faze: dorinta, excitarea, orgasmul si revenirea. Primele doua faze alcatuiesc ceea ce se numeste preludiu. Acesta poate varia ca si intensitate si durata de la o femeie la alta. In speta, calitatea preludiului depinde atat de disponibilitatea femeii catre actul sexual cat si de cea a barbatului de a-i oferi partenerei de cuplu toate conditiile pentru a se relaxa si a se simti bine.
Prima faza, DORINTA
Dorinta din faza I se distinge de celelalte faze identificate in mod exclusiv de specialisti in domeniul fiziologiei si reflecta motivatiile psihologice, pulsiunile sexuale si caracteristicile de personalitate. Adesea se exprima prin intermediul fantasmelor sexuale si dorinta de a avea activitate sexuala.
A doua faza, EXCITAREA
Excitarea se realizeaza la nivelul organelor sensibile prin senzatiile sexuale: pielea, sanii, clitorisul, labiile mari, labiile mici, vaginul, uterul si altele. Aceasta faza dureaza cateva minute pana la cateva ore. Excitatia maxima dinaintea orgasmului are loc in intervalul de timp de la treizeci secunde la trei minute.
Disfunctii ale preludiului…
Atunci cand persistenta sau recurenta incapacitatii de a atinge sau de a mentine in timpul activitatii sexuale o lubrificatie corespunzatoare crescuta, ca urmare a excitatiei sexuale, este suficient de mare, vorbim despre o tulburare sexuala ce cauzeaza un distres important sau dificultati interpersonale intre cei doi parteneri de cuplu.
Absenta fanteziilor sexuale sau saracia acestora, absenta dorintei sexuale, lipsa de interes fata de partenerul de viata, cauzarea unor conflicte interpersonale sunt doar cateva aspecte ce pot fi privite ca repere in descoperirea tulburarii frigide.
Se pare ca exista un conflict intrapersonal intre dorinta si satisfactie. Acest mecanism nevrotic conduce la reprimarea sexualitatii. Disfunctia sexuala este de obicei o problema psihologica si ea poate avea cauze dintre cele mai diverse. Iata cateva dintre cele mai comune cauze: un partener neexperimentat sau nepasator, probleme de comunicare cu partenerul, anxietate, depresie, frica de sarcina, sentimente de vina si jena in legatura cu sexul, frica de durere, infectii sau sarcina, boala genitala sau probleme psihologice profunde.
Multe femei afirma ca, din motive inexplicabile, abordarea sexuala de catre partenerul lor le creeaza o anxietate extrema. Acestea incearca sa rationalizeze situatia bizara prin justificari legate de casatorie, nasteri, durere, cresterea responsabilitatii casnice si a oboselii sau de faptul ca nu-si mai iubesc partenerul.
Este foarte important ca partenerul de cuplu sa fie receptiv la astfel de probleme si sa se implice intr-o maniera non-judicativa in abordarea acestei disfunctii sexuale, apeland la ajutor de specialitate.
Text: Ioana-Corina Marcu
Consilier psihologic – formare in evaluarea si consilierea experientialista a copilului, adultului, cuplului si familiei