Alergii alimentare la bebelusi

Prin alergie alimentara se intelege reactia sistemului imunitar la un aliment considerat toxic de catre organism. Incidenta acestui tip de alergie este mai mare la copii decat la adulti si este influentata de prezenta terenului atopic mostenit din familie. Daca ambii parinti au istoric de alergii, copilul are sanse foarte mari sa fie la fel.

 

Alergiile:

– pot sa apara imediat, la cateva minute dupa ingestia alimentului, si se manifesta prin: roseata si mancarimi ale pielii, umflarea limbii, pleoapelor, buzelor, greturi, diaree, probleme respiratorii, soc anafilactic
– se pot manifesta chiar si dupa 2 zile prin varsaturi, diaree, crampe, inrosirea pielii

 

Cele mai comune alergii se produc la:

-oua (galbenusul trebuie sa se introduca in alimentatie dupa 6 luni iar albusul dupa 1 an)
-gluten (proteina din cereale ca: orz, grau, ovaz, secara; se introduce in alimentatie dupa 6 luni)
-arahide (dar si alte fructe uscate: nuci, migdale, fistic, alune)
-proteinele din laptele de vaca
-soia
-seminte (susan, mac)
-peste (cod, somon, ton) si crustacee (creveti, homar, crab)
-fructe (capsuni, kiwi, mango, litchi)

Exista cazuri in care bebelusul alaptat este atat de sensibil incat manifesta alergie la alimentele ingerate de mama sau la alimentele prezente in aceeasi camera. S-a observat ca alergiile apar la alimentele cele mai comune: japonezii sunt alergici la orez, scandinavii la cod, americanii la arahide. Unele alergii se vindeca la varste fragede (la soia, lapte, oua), unele nu se vindeca (peste, crustacee) si unele se agraveaza odata cu inaintarea in varsta (arahide).
Un fenomen numit reactivitate incrucisata  apare atunci cand o persoana este alergica si la alimentele inrudite (persoanele alergice la creveti pot fi alergice si la crabi, homari; persoanele alergice la arahide pot fi alergice si la mazare, fasole).

 

Predispozitia la o alergie alimentara este crescuta in cazul:

-copiilor din parinti alergici
-persoanelor care sufera de astm, dermatita atopica
-prematurilor
-malnutritiei
-persoanelor cu boli ale sistemului imun, gastrice, intestinale

Simptomele alergiilor pot afecta intreg corpul: crampele, greata, voma, diareea, prurit, tumefactie, roseata, dermatita atopica, tuse, wheezing, mancarimi la nivelul nasului, secretii nazale abundente, stranut, respiratie dificila, prezenta sangelui in materiile fecale, diareea, constipatia si retardul de crestere. Se apeleaza obligatoriu serviciile de urgenta in caz de: umflarea rapida a limbii, invinetirea buzelor sau urechilor, senzatie de lesin, confuzie, piele rece sau transpiratii, slabiciune si voma.
Tratamentul alergiilor alimentare consta in eliminarea din dieta a produsului incriminat.In cazul instalarii unei alergii, se poate apela la medicamentele antihistaminice si corticosteroizi. Socul anafilactic impune administrarea injectabila de epinefrina si tinerea sub observatie medicala. Pentru a micsora riscul aparitiei alergiilor, este ideal ca bebelusii sa fie alaptati exclusiv la san in primele 6 luni de viata pentru maturizarea fara probleme a sistemului digestiv. Diversificarea alimentara trebuie sa se produca treptat si in cantitati mici.

 

Atentie:

-cititi ambalajele si evitati tot ce contine: cazeina/zer (lapte), albumina(oua), gluten(grau), proteine vegetale hidrolizate(arahide), sulfiti;
-puneti permanent copilului o bratara de evidenta a bolii in cazul in care are o alergie alimentara severa si purtati mereu o trusa de prim ajutor.

 

Text: Iacob Diana, Farmacist