Rolul vitaminei K

Vitamina K nu este o substanta chimica unica, ci mai degraba o familie de substante chimice, solubile in grasimi.
„K” provine din germana/daneza, cuvantul „koagulationsvitamin” traducandu-se prin vitamina care coaguleaza. Vitamina K1(filochinona sau fitonadiona) se gaseste in legume verzi, iar vitamina K2 (menachinone, inclusiv menatetrenone) este sintetizata de microflora intestinala.

Cateva cuvinte despre metabolismul si actiunile vitaminei K

Vitamina K are un rol important in coagulare deoarece este un cofactor necesar pentru activitatea mai multor proteine cheie care contin resturi de acid carboxiglutamic.
Anticoagulantele naturale, proteinele S si C necesita, de asemenea, vitamina K pentru activare.
Administrarea vitaminei K este una dintre metodele folosite pentru a inversa efectele anticoagulantelor cumarinice.
Vitamina K este un cofactor pentru unele proteine implicate in mineralizarea oaselor. Studiile clinice au examinat utilizarea vitaminei K1 sau vitaminei K2 pentru tratamentul osteoporozei, cu rezultate insa contradictorii.

Simptomele deficitului de vitamina K

Semnele clinice si simptomele de deficit de vitamina K includ invinetire usoara, sangerare la nivelul mucoaselor, melena, hematurie, epistaxis sau orice alte manifestari care arata susceptibilitatea la sangerare. Deficitul de vitamina K la adultii sanatosi este rar. Poate exista un deficit dobandit secundar unor medicamente, cum ar fi antibioticele care actioneaza atat prin afectarea bacteriilor intestinale, cat si prin efecte directe asupra activarii vitaminei K in ficat. Postul prelungit si foamea scad, de asemenea, nivelurile de vitamina K.
Deficienta de vitamina K determina prelungirea timpului de protrombina (PT) si International Normalized Ratio (INR). Excesul de vitamina K este foarte rar si o limita superioara tolerabila pentru consum nu a fost definita.

Care sunt afectiunile legate de deficitul de vitamina K?

Printre aceste afectiuni se numara fibroza chistica, ciroza biliara primara, colangita sclerozanta primara, atrezie biliara, tulburari ereditare asociate cu colestaza, boala celiaca, boli inflamatorii intestinale, afectarea hepatica severa.
Deficitul de vitamina K este comun la nou-nascut din cauza functiei hepatice imature si din cauza transferului redus de vitamina K prin laptele matern sau placenta, astfel copilul este la risc pentru sangerare, afectiune cunoscuta anterior sub numele de boala hemoragica a nou-nascutului. Pentru a preveni afectiunea, tratamentul standard este cu vitamina K1 administrata la nastere.

Care sunt cerintele nutritionale?

Cerintele dietetice sunt de 90 micrograme pe zi pentru femei si 120 micrograme pe zi pentru barbati. Pacientii cu nutritie parenterala totala necesita suplimentarea cu vitamina K. Vitamina K este inclusa in majoritatea marcilor de amestec standard de multivitamine adaugate la solutia de nutritie parenterala.
In functie de cauza deficitului, vitamina K poate fi administrata in doze de una pana la 25 mg pe cale orala, intramusculara, subcutanata sau intravenoasa. Cand deficitul de vitamina K apare la pacientii care primesc anticoagulante cumarinice, doza de vitamina K ar trebui sa fie redusa la minimum.

Text: Dr. Tania Dobre
Medic rezident obstetrica-ginecologie