Presiunea parentingului modern

Oricine stie ca a creste un copil nu e stiinta exacta. Unii parinti sunt mai fermi, altii mai relaxati, altii nepasatori in intregime, dar un lucru este clar: sa fii parinte in zilele noastre a ajuns o provocare cu mare presiune sociala.

Un vechi proverb African spune ca „E nevoie de un sat intreg pentru a creste un copil”. Cata intelepciune si implicare in cateva cuvinte! Asa e, un copil (si parintii, de ce nu?) au nevoie de ajutor, sustinere, exemple multiple pentru a creste echilibrat si sanatos. Din pacate, odata cu urbanizarea masiva, tinerele familii s-au trezit departe de oamenii de incredere pe care se puteau baza pentru cresterea celui mic, iar acestea au trebuit sa se descurce singure printre straini.

Parintii si bunicii spun frecvent ca ne-au crescut cum au putut si suntem bine mersi, dar tind sa uite sau sa ignore faptul ca eram trimisi la bunici cu lunile sau inscrisi la cresele saptamanale, iar acum cresele de stat au locuri limitate, cele private sunt scumpe, iar bunicii de cele mai multe ori muncesc la randul lor. O alta situatie prin care parintii nostri nu au trecut este accesul nemarginit la informatie. Lucru bun, evident, dar care poate naste contradictii, nesiguranta, anxietate din cauza multiplelor surse de informatii ce par sa se contrazica constant, iar in combinatie cu medicina care evolueaza si se schimba de la zi la zi, tanarul parinte este blocat intre increderea in familie si multitudinea de informatii noi din partea cercetatorilor, practic, vechea „rafuiala” intre traditional si modern.

De la diversificare pana la metoda de educatie pe care tinerii parinti doresc sa le aplice pentru copiii lor, totul e nou, atent documentat, schimbat si modernizat, iar din pacate, instinctul, devine usor, dar sigur pus la indoiala. Daca pentru generatile trecute, masa, casa si imbracaminte, erau suficiente pentru a creste un copil, acum parintilor li s-a adus in vedere faptul ca trebuie sa gaseasca echilibrul intre autoritate si democratie, blandete si duritate, libertate de exprimare si limite clare. In plus, trebuie sa tina cont si de cariera, viata sociala si de cuplu, de situatia materiala, se cere echilibrul unei generatii de parinti ce au crescut in absenta acestuia. Da, pentru a gasi linia de mijloc in ceea ce priveste educatia celor mici, echilibrul fiecarui parinte si apoi echilibrul cuplului este cheia succesului.

Ideal ar fi ca inainte de a deveni parinte, cuplul sa se puna la curent cu literatura de specialitate, sa mearga la workshopuri, sa vorbeasca cu parinti si medici de incredere, dar cum majoritatea sarcinilor sunt neplanificate, acestia trebuie in noua luni sa se puna la curent ceva mai repede.

Nu picati in capcana marketingului! Orice produs care va promite succesul in orice aspect al vietii noastre, minte cu nerusinare, iar internetul abunda de specialisti care va invata cum sa va cresteti copiii corect contra unei sume considerabile de bani. Metoda perfecta nu exista pentru ca fiecare copil este unic, asa cum fiecare familie este unica. Cititi mult, intrebati, dar la final, alegeti ce se potriveste familiei voastre, nu ce functioneaza pentru altii.

Un lucru e clar: indiferent de felul in care iti cresti copilul, ce mancare ii dai, cand il duci la gradinita, cum ii vorbesti, daca un copil e iubit si ii este aratat mereu lucru asta, restul sunt detalii. Copilul care este iubit, respectat, ascultat, incurajat, o sa ajunga un adult independent, fericit si echilibrat.

Citeste si Greselile parintilor in educatia copiilor

Text: Lupu Florentina Natalia, consilier psihologic