Lucruri interesante despre creier

Câte lucruri nu se spun despre creier! Câte zone sunt încă nedescoperite! Ce computer ultra- extra-super performant este acest creier! Creierul – unitate de control” centrală a corpurilor noastre, depozit de amintiri și emoții. De-a lungul istoriei, filozofii au crezut că, creierul poate chiar adăposti acea esență intangibilă care ne face oameni: sufletul. Ce ar trebui să știm despre creierul nostru?

Organul principal al sistemului nervos uman, creierul, gestionează majoritatea activităților corpului nostru și procesează informațiile primite atât din exterior cât și din interiorul corpului și este chiar sediul emoțiilor și abilităților noastre cognitive, inclusiv gândirea, pe termen lung și pe termen scurt, memorie și luarea deciziilor.

Prima mențiune a acestui organ a fost consemnată într-un tratat medical egiptean antic cunoscut sub numele de „ papirusul chirurgical Edwin Smith ”, după omul care a descoperit acest document în anii 1800. De atunci, înțelegerea noastră asupra creierului s-a extins, deși încă ne aflăm în luptă cu multe mistere care înconjoară acest organ cheie.

Mărimea creierului variază mult, depinzând în mare măsură de vârstă, sex și masa corporală totală. Cu toate acestea, studiile au sugerat că, creierul masculin adult cântărește, în medie, aproximativ 1336 grame, în timp ce creierul adult cântărește aproximativ 1.198 grame. În ceea ce privește dimensiunile, creierul uman nu este cel mai mare. Dintre toate mamiferele, balena cu o greutate impresionantă de 35-45 tone este cunoscută ca având cel mai mare creier. Dar, dintre toate animalele de pe Pământ, creierul uman are cel mai mare număr de neuroni, care sunt celule specializate care stochează și transmit informații prin semnale electrice și chimice.

În mod tradițional s-a spus că, creierul uman conține aproximativ 100 miliarde de neuroni, dar investigațiile recente au pus sub semnul întrebării veridicitatea acestui număr.

Ce face un creier?

Creierul uman alcătuiește, alături de măduva spinării, sistemul nervos central. Creierul în sine are trei părți principale:

• trunchiul creierului
• cerebelul, care este situat în partea din spate a creierului și care este profund implicat în reglarea mișcării, învățarea motorie și menținerea echilibrului
• cerebelul, care este cea mai mare parte a creierului nostru și umple cea mai mare parte a craniului; găzduiește cortexul cerebral (care are o emisferă stângă și o dreaptă, separată de o canelură lungă) și alte structuri mai mici, toate fiind responsabile în mod diferit de gândirea conștientă, de luare a deciziilor, de memorie și de procesele de învățare, de comunicare și de percepție a stimulilor externi și interni.

Creierul este format din țesut moale, care include substanţa cenuşie și albă, care conține celule nervoase, celule non-neuronale (care ajută la menținerea sănătății neuronilor și a creierului) și mici vase de sânge. Are  un conținut ridicat de apă, precum și o cantitate mare de grăsimi (60%).

Creierul umanului modern –Homo sapiens– este globular, spre deosebire de creierul altor hominizi timpurii, care erau ușor alungiți la spate. Această formă, sugerează cercetările, s-ar fi putut dezvolta în  Homo sapiens acum aproximativ 40.000-50.000 de ani.

Cât de consumatoare de energie  sunt creierele noastre?

În ciuda faptului că, creierul uman nu este un organ foarte mare, funcționarea lui necesită multă energie. Cu toate că, creierul uman cântărește doar 2 la sută din corp, el singur folosește 25 la sută din toată energia pe care corpul tău are nevoie să o consume pe zi.

De ce creierul are nevoie de atât de mult „combustibil?” Pe baza unor studii asupra modelelor de șobolan, unii oameni de știință au emis ipoteza că, în timp ce, cea mai mare parte a acestei energii este cheltuită pentru menținerea gândirii și proceselor corporale în curs, o parte din ea este probabil investită în menținerea sănătății celulelor creierului. Dar, potrivit unor cercetători, la prima vedere, creierul, aparent inexplicabil, consumă multă energie în ceea ce este cunoscută sub numele de „stare de odihnă”, atunci când nu este implicat în activități specifice.

Potrivit lui James Kozloski „Rețelele corelate cu inactivitatea, apar chiar și sub anestezie, iar aceste zone au rate metabolice foarte mari, înclinând bugetul energetic al creierului către o investiție mare în organismul care nu face nimic”. Dar ipoteza lui Kozloski este că nu se cheltuie o cantitate mare de energie fără niciun motiv – deci de ce creierul pare să o facă? De fapt, spune el, nu este așa. Energia cheltuită „nefăcând nimic”, spune el, este de fapt pusă la asamblarea unei „hărți” de acumulare de informații și experiențe pe care le putem revedea atunci când luăm decizii în viața noastră de zi cu zi.

Un mit care circulă de multă vreme spune că, oamenii utilizează de obicei doar 10 la sută din capacitatea creierului lor, ceea ce sugerează că, dacă am ști doar să „piratăm” celelalte 90 la sută, am putea debloca abilități uimitoare. Deși nu este clar exact de unde a luat naștere acest mit și cum s-a răspândit atât de rapid, ideea că am putea să ne atingem cumva de puterea creierului încă neaclamată este cu siguranță una foarte atractivă. Totuși, nimic nu poate fi mai departe de adevăr decât această piesă de poveste urbană. Aveți în vedere ceea ce am discutat mai sus: chiar și în stare de repaus, creierul este încă activ și necesită energie.

Ești dreptaci sau stângaci?

Dacă rezolvi anumite chestionare vei putea afla că ești preponderent dreptaci sau stângaci. Și acest lucru are implicații asupra personalității tale: se presupune că persoanele care folosesc emisfera stânga ar trebui să fie mai înclinate din punct de vedere matematic și analitice, în timp ce, cei ce utilizează cu preponderență dreapta sunt mai creative. Dar cât de adevărat este acest lucru? Deși este adevărat că fiecare din emisferele noastre are roluri ușor diferite, indivizii nu au de fapt o parte cerebrală „dominantă” care le guvernează personalitatea și abilitățile.

În schimb, cercetările au dezvăluit că oamenii folosesc ambele emisfere cerebrale, în egală măsură.

Totuși, ceea ce este adevărat este că, emisfera stângă a creierului este mai preocupată de utilizarea limbajului, în timp ce emisfera dreaptă se aplică mai mult la complexitatea comunicării non-verbale.

Cum se schimbă creierele odată cu vârsta?

Pe măsură ce îmbătrânim, părți ale creierului nostru încep să se micșoreze în mod natural și începem să pierdem treptat neuronii. Lobul frontal și hipocampul – două regiuni cheie ale creierului în reglarea proceselor cognitive, inclusiv formarea memoriei și reamintire se deteriorează gradat atunci când trecem de 60 sau 70 de ani. Acest lucru înseamnă că am putea începe în mod natural să găsim învățarea unor lucruri noi sau să îndeplinim mai multe sarcini în același timp, mai dificil decât înainte.

Există însă și o veste bună. Nu cu mult timp în urmă, oamenii de știință credeau că, odată ce am început să pierdem neuroni, asta e – nu vom putea crea noi celule ale creierului și că va trebuit să ne resemnăm. Procesul în care se creează noi celule nervoase în creierul adult se numește neurogeneză și, potrivit lui Sandrine Thuret, estimările sugerează că un om adult va produce „700 de neuroni noi pe zi în hipocamp.” Aceasta, sugerează ea, înseamnă că atunci când vom ajunge la vârsta mijlocie, vor fi înlocuiți toți neuronii pe care i-am avut în această regiune a creierului la începutul vieții noastre cu cei pe care i-am produs în perioada adultă.

Creierul uman este fascinant, important este să știi cum sa îl antrenezi așa încât să nu se producă deteriorarea înainte de vreme!

Farmaciştii Catena recomandă Neuro Optimizer de la Secom, care contribuie la menţinerea structurii şi funcţiilor celebrare, îmbunătăţeşte starea emoţională, memoria, concentrarea şi atenţia. Mai multe detalii despre produs găsiţi AICI.