Depresia dupa naştere. Cum să-i supravieţuim?

După nouă luni de întrebări retorice, visuri și așteptări, vine și ziua cea mare, cea a nașterii copilului. Magia acestei zile nu o poate spulberă nimeni. Cele mai multe mămici o așteaptă cu nerăbdare. În ciuda temerii inerente acestui moment deosebit cauzate de perspectiva durerilor facerii, viitoarele mămici sunt entuziasmate în ceea ce privește trecerea acestui examen.

Perioada postpartum

Perioada postpartum se mai numește și perioada de după naștere sau perioada de lăuzie. Această etapă de viață din vată oricari mămici poate deveni cu adevărat complicată și neplăcută. Neplăcerile postpartum survin și ca urmare a complicățiilor care pot apărea la naștere.

Efectele nașterii se pot resimți destul de mult în perioada postpartum. Astfel că lăuzia presupune o perioadă de refacere mai îndelungată, restricții alimentare, fizice, sexuale și urmarea anumitor tratamente. Nu trebuie neglijate riscurile ce pot complica și mai mult situația. În seria factorilor de risc specifici perioadei postpartum intervin și problemele legate de starea psihică, caracterizată de neliniște, insomnie, depresie, ce pot evolua până la forme grave, dacă nu se intervine la timp.

Depresia postpartum

Depresia după naștere reprezintă o tulburare afectivă majoră. Tabloul simptomatologic al depresiei postpartum din punct de vedere clinic se descrie prin sentimente de inutilitate, de lipsa de speranță și de neajutorare, de vină nejustificată, indiferență față de orice, tristețe prelungită, accese inexplicabile de plâns, irascibilitate, dificultăți de concentrare, gânduri de moarte, tentative de suicid, pierderea apetitului sau creșterea sa, insomnie sau nevoie crescută de somn, afecțiuni somatice și, nu în ultimul rând, pierderea apetitului sexual.

Depresia postpartum atinge o frecvență de până la 15% din nașteri, deci nu este de ignorat! La nivel social, ar fi necesară o mai solidă campanie de informare asupra acestui aspect negativ al perioadei de după naștere.

Cele mai frecvente sunt formele ușoare de depresii postpartum, caracterizate de comportamentul dezorientat al mamei, nesigur, asociat cu sentimentul că este depășită de evenimente, sentimentul de teamă, iar uneori sunt prezente palpitațiile și stările de panică.

Depresiile după naștere severe pot fi însoțite de idei delirante, a căror tema este copilul, deliruri cu teme de vinovăție, autoacuzare. Mamele depresive plâng foarte mult, au opinii negative despre partener și despre viață, sunt descurajate. Un rol important în instalarea depresiei după naștere îl au factorii biologici precum: anemia, malnutriția, boli cardiace, hepatice sau renale, care epuizează organismul, precum și factorii sociali alături de cei genetici. Frecvența depresiei postpartum este mai mare la mamele adolescente, cele cu o viață familială disfuncțională, cu stare materială proastă.

Cum să supraviețuim depresiei după naștere?

Recuperarea dintr-o perioad[ dificilă din punct de vedere al calității vieții sexuale determinată de depresia instalată după naștere depinde de o varietate de factori din viață noastră, mulți dintre aceștia fiind determinați genetic precum rasă, sex, antecedente familiale și factori ce țîn de aspectele economice, stereotipii culturale, prejudecăți sociale etc.

Principala formă de tratament în tulburările afective – inclusiv în depresia postpartum – este cea psihofarmacologica. Tratamentul medicamentos al depresiei după naștere nu trebuie temporizat în favoarea diferitelor forme de psihoterapie, ținând seama de riscul suicidar crescut. Însă, părerea unanim acceptată de terapeuții din domeniu este ca cea mai eficientă abordare în tulburările afective este cea mixtă: psihofarmacologie-psihoterapie.

O existență bogată în interese și preocupări  nu ne ferește de trăirea unor stresuri psihice intense generatoare de stări depresive, dar ne permite să le depășim fără mari costuri energetice.

Text: Ioana Corina Marcu
Consilier psihologic – formare în evaluarea şi consilierea experienţialistă a copilului, adultului, cuplului şi familiei