Ce este un deja-vu?
Multi dintre noi am experimentat deja aceasta senzatie. Te afli intr-una din zilele tale obisnuite, in care nimic spectaculos nu iti tulbura existenta, esti in compania acelorasi vechi prieteni si, dintr-odata, un sentiment straniu de familiaritate te copleseste. Pe deplin constient de ceea ce ti se intampla, spui cu certitudine: Discutia aceasta a mai avut loc. Exact in acelasi context, ca si cum ti-ai amintit ca aceeasi experienta ai mai trait-o odata in trecut. Sau te poti afla pentru prima data in Republica Dominicana si, in plimbarile tale, sa fii convins ca ai mai fost exact in acelasi loc. Bineinteles ca nu ai mai fost, doar nu o vizitezi saptamanal.
Deja-vu – un mister al creierului uman?
Deja-vu este un sentiment experimentat de aproximativ trei sferturi din populatie si este descris ca o senzatie brusca, trecatoare si inexplicabila de familiaritate si reamintire. Cercetatorii nu au reusit pana in prezent sa dezlege in totalitate misteriosul fenomen, lasand loc interpretarilor pseudostiintifice, potrivit carora intram in contact cu experiente dintr-o alta viata. Faptul ca se produce atat de rapid si la persoane sanatoase, fara tulburari psihiatrice sau neurologice, o face mult mai dificil de studiat.
Una dintre explicatiile pertinente, asupra carora oamenii de stiinta au cazut de acord, este aceea ca fenomenul de deja-vu este rezultatul unei erori de procesare a informatiei de catre neuroni. Informatia patrunde in creier pe mai multe cai, iar uneori e posibil sa nu se sincronizeze perfect, ducand la un raspuns neurologic intarziat. Totodata, lobul temporal din emisfera stanga a creierului este responsabil cu sortarea informatiilor proaspat sosite. Transmisia informatiei poate fi intarziata, fapt ce duce la inregistrarea acesteia ca amintire trecuta, desi a fost deja procesata cu cateva secunde in urma. Creierul nostru nu inventeaza amintiri daca nu exista informatie stocata in memorie. Iar memoria noastra e plina de imagini, amintiri, senzatii, care poate nici nu sunt ale noastre, ci doar internalizate ca fiind ale noastre si pastrate in cotloanele cele mai indepartate ale mintii. Acestea ies la suprafata in momentul in care gasesc un corespondent in lumea reala.
Exista o corelatie puternica intre epilepsie si deja-vu
De-a lungul anilor, cercetatorii au incercat sa gaseasca corelatii intre fenomenul de deja-vu si alte tulburari psihiatrice sau neurologice, cum ar fi anxietatea, schizofrenia sau epilepsia. Exista o corelatie puternica intre epilepsie si deja-vu, bolnavii de epilepsie avand destul de frecvent astfel de senzatii. Epilepsia este rezultatul unei activitati electrice nesincronizate la nivelul creierului − impulsul electric se descarca in mod anormal. S-a ajuns la concluzia ca deja-vu-ul poate fi determinat de descarcarea acestor impulsuri electrice ratacite prin creier, experimentand si noi mici crize de epilepsie. Tremurul hipnagogic, miscarile bruste, fiorul sunt tot anomalii neurologice determinate de descarcarea impulsului electric. In acelasi fel poate functiona si un deja-vu, desi senzatia pe care o lasa este mult mai stranie si de neinteles.
Text: Psiholog Dana Comanescu
