Probleme cu adormitul celui mic? Iata 6 solutii!
Somnul copilului este un subiect extrem de sensibil pentru multi parinti pentru ca, de multe ori, este o adevarata provocare sa adormi un omulet care pare ca nu vrea sa doarma niciodata. Cu toate astea, orice parinte stie ca un somn odihnitor, de calitate, ofera baza sanatoasa pentru dezvoltarea cognitiva, emotionala si fiziologica a celui mic. Chiar si asa, nu exista parinte care sa zica ca a gasit metoda universal valabila pentru adormirea copilasului, indiferent de varsta acestuia, pentru ca, in definitiv, fiecare copil e unic, asa cum este si fiecare familie.
Tehnici de adormit copiii:
- Metoda graduala (Fading method). Aceasta metoda este considerata o metoda blanda, dar de lunga durata, pentru ca, in esenta, adormi copilul in acelasi fel, dar scazi timpul petrecut pentru a face asta.
- Metoda ridica si consoleaza (PUPD). Tot una dintre tehnicile blande de adormire, copilasul este ridicat din patut si linistit ori de cate ori este nevoie. De asemenea, aceasta este o metoda de lunga durata, ce necesita extrem de multa tarie si rezistenta. Din pacate, nu functioneaza la toti bebelusii, pentru ca unii dintre ei in loc sa se relaxeze cand sunt luati in brate, mai mult se agita, deci adorm mai greu.
- Metoda scaunului. Aceasta metoda este una destul de dificila atat pentru parinte, cat si pentru copil. Parintele sta pe un scaun langa copil, dar fara sa interactioneze cu acesta, indiferent ca plange sau nu. Treptat, se va aseza din ce in ce mai departe de cel mic, pana cand prezenta acestuia in camera nu va mai fi necesara pentru ca cel mic sa adoarma. Aceasta metoda poate sa dureze chiar si luni de zile.
- Metoda Farber. O metoda care reprezinta o provocare pentru ca desi cel mic plange, parintele trebuie sa intre in dormitor sa il consoleze (fara sa il ia in brate) doar la intervale fixe, intervale ce cresc gradual. Cu toate ca cel mic este consolat intr-un final, acest lucru poate intensifica sentimentul de abandon, iar parintele sa nu reziste la „strigatul” celui mic.
-
Lasa-l sa planga (cry it out). Din punct de vedere psihologic, aceasta metoda este una extrem de daunatoare pentru cel mic, iar sentimentul de abandon este coplesitor. Practic, copilul este spalat, schimbat si hranit, pus in patut, cu usa inchisa, iar parintele mai intra doar la ora de masa sau la ora de trezire, indiferent de cat de mult sau de tare plange copilasul. Aceasta metoda este aplicata in mod special in Statele Unite, unde mamele o considera o metoda de success. Desi metoda garanteaza intr-un final un somn pe tot parcursul noptii, efectele negative pot persista o viata intreaga.
- Metoda personala. Aceasta metoda este una extrem de personala si nu este nimic in neregula cu ea atat timp cat si copilul si parintii se odihnesc suficient si sunt multumiti. Aceasta poate implica leganat, cantat, alaptat, plimbat prin casa, leganat pe picioare. Cu toate ca multi parinti sunt multumiti cu aceste metode, trebuie sa luati in considerare si alti factori externi precum gradinita, bolile parintilor, intarzierea autonomiei.
Oricare metoda este aleasa, sau daca se imbina mai multe metode, atat parintele cat si copilul trebuie sa fie fericiti si impacati cu decizia luata astfel incat sa nu existe frustrare sau regret. De asemenea, trebuie sa intelegem ca cei mici cresc mai repede decat ne asteptam, iar faptul ca isi doresc ca noi sa fim alaturi de ei reprezinta normalitatea, iar fericirea celor mici ar trebui sa ne motiveze sa facem alegeri cat mai echilibrate pentru ei.
Citeste si De ce plang bebelusii in somn
Text: Lupu Florentina-Natalia, consilier psihologic
