Nu te transforma în una dintre aceste tipuri de soţii
Momentul când te îndrăgostești pare ca o primăvară – sentimentul că revii la viață, crești, lumina soarelui este diafană, auzi chiar și cântece de păsărele, crezi că totul e frumos, că nimic nu poate strica armonia…
Ești ca la începutul vieții, inocentă, fără probleme, doar cu dorința de a fi iubită și alintată. Și…după o primăvară frumoasă, apar și celelalte anotimpuri… E firesc să vrei să te căsătorești vara, de exemplu, când e soare și totul strălucește și speri că viața să fie la fel de strălucitoare; îți dorești să te simți în siguranță cât mai curând, să vrei să fii una cu partenerul tău, să ajungi cât mai degrabă SOȚIE!
Și odată ce v-ați căsătorit…….veţi trăi fericiţi până la adânci bătrâneţi….Așa se termină poveștile…
Dar tu nu ești într-o poveste, ci în realitate ( deși sunt femei care se cred în poveste mult timp, iar trezirea la realitate le cam zdruncină castelul) și pleci din familia în care ai crescut fiind atentă la bagajele pe care le aduceți fiecare în aceasta relație, așa încât punându-le împreună să puteți avea un bagaj comun cu care să mergeți mai departe. Și trece timpul, uneori nu prea mult, sau poate mult prea mult, în care fiecare dintre parteneri, scoate din suflet la suprafață ceea ce are el mai adânc, în speranța că cel de alături va privi cu ochi buni, orice comportament, orice mod de manifestare…
Cum spune Sfântul Petru în epistola I: ”Așijderea și voi, femeilor supuneți-vă bărbaților voștri, așa încât, chiar dacă sunt unii care nu se pleacă în fața Cuvântului, să fie câștigați fără vorbă, prin purtarea femeilor lor.”
După cum bine știi, cercetătorii au descris câteva tipologii de soții în care te-ai putea încadra:
- Soția supusă (deși sclavagismul a fost abrogat de mult) femeile care renunță la interesele și activitățile lor preferate, renunță la prieteni, se distanțează de familie, dacă partenerul nu-i aprobă, renunța la visele lor și se pliază doar pe nevoile bărbatului pentru că așa au fost învățate să se comporte, să fie mereu pe locul doi, să uite ce nevoi au, pentru că morala creștină spune ca trebuie să răspunzi cu dragoste…
- Soția mamă- soția care are grijă de el precum mama în copilărie! Bărbaților le place ca cineva să se îngrijească de ei, să le ia din responsabilități, să le acorde atenție, devenind mai puțin stresați și simțindu-se mai iubiți, doar pentru simplul fapt că cineva le pregătește hainele pentru a doua zi, chiar și mâncarea din ziua respectivă. Ce este greșit în acestă atitudine este de fapt obișnuința, starea de dependență creată și credința ca totul li se cuvine. Soția își vede soțul ca pe copilul familiei, făcând astfel ca partenerul să nu se mai simtă respectat. La urma urmei, mama e mamă și soția e soție. Când se produce o intercalare de roluri, toată lumea are de suferit.
· Soția “elevă”– cea care nu își poate asuma nici o responsabilitate, care pare că are mereu ceva de învățat, care nu poate plăti nici o factură, fără ca soțul să îi dea indicații, este incapabilă să facă ceva de una singură, se plânge constant de tot ceea ce i se întâmplă, și vede în partener un tată, cere ajutor pentru orice. Dacă la începutul primăverii de mai sus…bărbatul se poate crede centrul universului ei și nu își dorește decât să o ajute.. după niște ani, toate acestea îl obosesc și nu mai face față responsabilităților,…. Și relația obosește..
- Soția şef- care are răspuns pentru orice, care ordonă, care dă tuturor responsabilități, care comandă ceea ce trebuie făcut… de la copil până la soț…Totul se face așa cum dorește DOAMNA CASEI…și asta duce la sentimentul de neîncredere al soțului…erodând relația.
- Soția super woman care îndeplinește toate îndatoririle casei, ale soțului, se ocupă de gospodărie, de tot ceea ce au nevoie membrii familiei, de serviciu, de copii, fără să ceară ajutor, epuizându-se …și uitând de femeia din ea…
- Soția umbră a soțului – pentru care doar realizările lui contează, doar personalitatea lui, doar timpul lui, doar EL… uitându- se pe ea, uitându-și nevoile, emoțiile, sentimentele proprii , negându-și propria ființă…
- Soția mama a copiilor – cea cere iese din relație odată cu apariția copiilor, care își refuză propriile trăiri legate de soțul ei, invocând copii, transformându-se din soția iubitoare într-o mamă devotată copiilor…Ceea ce nu trebuie să uiți este ca relația dintre tine și soțul tău, a apărut înainte să apară copii…și că familia are la bază relația dintre soț și soție.
Voi ce fel de soții sunteţi sau vreţi să fiți?
