Cauze si simptome de hiperprolactinemie
Prolactina este un hormon secretat doar de celulele lactotrofe din glanda pituitara, de aceea, nivelul crescut al prolactinei este generat exclusiv de o afectiune a acestor celule.
Exista cateva cauze fiziologice de hiperprolactinemie in timpul vietii, care sunt reversibile: sarcina (nivelul de prolactina creste in timpul sarcinii, atingand un nivel maxim la nastere; la 6 saptamani de la nastere, nivelul de prolactina atinge valorile normale, chiar daca mama alapteaza), stimularea mamelonara (magnitudinea cresterii nivelului prolactinei este direct proportionala cu gradul unei hiperplazii preexistente a celulelor lactotrofe ca urmare a cresterii nivelului de estrogen; la femeile care nu alapteaza, stimularea mamelonului nu produce cresterea nivelului de prolactina), stresul (de orice tip, fizic sau psihic, dar cresterea nu este mica si nu depaseste pragul maxim).
Cauzele patologice
Cauzele patologice majore sunt: prolactinomul (tumora benigna a celulelor lactotrofe), scaderea inhibitiei dopaminergice a secretiei de prolactina, scaderea clearance-ului prolactinei. Majoritatea adenoamelor ce secreta prolactina sunt relativ comune si reprezinta 30-40% din totalul adenoamelor hipofizare. Apar mai frecvent la femei decat la barbati, mai ales intre 20 si 40 de ani. In functie de dimensiuni, ele pot fi microadenoame (<1cm) sau macroadenoame (>1cm). Valorile prolactinei variaza in functie de dimensiunea adenomului: microadenoamele se asociaza cu valori ale prolactinei <200ng/ml, iar macroadenoamele >2cm cu valori de peste 1000ng/ml.
Exista cateva afectiuni care interfereaza cu inhibarea normala a secretiei de prolactina a dopaminei: afectiuni ale hipotalamusului si hipofizei (craniofaringiomul, metastaze de cancer mamar), boli infiltrative ale hipotalamusului (sarcoidoza), sectiunea axului hipotalamo-hipofizar (in urma unui traumatism sau a unei interventii chirurgicale), adenoame hipofizare (altele decat prolactinomul).
Alte cauze de hiperprolactinemie
Alte cauze de hiperprolactinemie sunt: nivelul crescut de estrogen, hipotiroidismnul (poate duce la cresterea in dimensiuni a hipofizei, dar nu trebuie confundat cu un adenom hipofizar), traumatismele cutiei toracice (de exemplu, arsurile – este implicat probabil un mecanism neuronal), insuficienta renala cronica (nivelul revine la normal dupa transplantul renal), hiperprolactinemia idiopatica (nivelul se incadreaza intre 20 si 100ng/ml, iar o cauza nu poate fi identificata), genetica, macroprolactinemia.
Macroprolactina este un termen folosit pentru a descrie agregatele de prolactina si anticorpii (unii autoanticorpi) la prolactina. Aceste complexe sunt detectabile imunologic, dar sunt biologic inactive, pacientul neavand niciun simptom. Aceasta entitate fara semnificatie clinica poate fi gresit diagnosticata si tratata ca o hiperprolactinemie obisnuita.
Manifestarile clinice ale hiperprolactinemiei
Manifestarile clinice ale hiperprolactinemiei sunt relativ putine si usor de recunoscut. Simptomele sunt tipice la femeile de varsta fertila, dar nu si la cele aflate la menopauza. La femeile de varsta fertila, hiperprolactinemia cauzeaza hipogonadism, aceasta ducand la simptome ce includ: infertilitatea (imposibilitatea obtinerii unei sarcini), oligomenoree sau amenoree (intarzierea sau absenta menstruatiei) si, mai rar, galactoree (eliminarea de lapte la o femeie negravida sau care nu alapteaza; apare la aproximativ 24% din femeile care au hiperprolactinemie).
La femeile in climax (menopauza), hiperprolactinemia este aproape asimptomatica, deoarece ele sunt deja intr-un status de hipogonadism, iar galactoreea este oricum rara. Poate fi diagnosticata fie cand este cauzata de un adenom care este suficient de mare ca sa produca cefalee, fie intamplator, la o examinare RMN dintr-un motiv nelegat de hiperprolactinemie.
Text: Dr Laura Tigoianu, obstetrica-ginecologie
