Vaccinuri permise şi vaccinuri interzise în sarcină

Vaccinarea oferă o protecție atât pentru mamă, cât și pentru bebeluș față de boli care pot fi prevenite prin vaccinare. În timpul sarcinii, mamele care s-au vaccinat transmit fătului mai mulți anticorpi de combatere a infecțiilor. Anticorpii oferă protecție împotriva anumitor boli în primele câteva luni de viață, când bebelușul este foarte mic pentru a fi vaccinat. Gravida trebuie să se informeze ce vaccinuri poate să facă în timpul sarcinii sau ce vaccinuri trebuie făcute mai devreme. Unele dintre vaccinuri sunt sigure și recomandate femeilor însărcinate pentru a le menține sănătoase. Anticorpii mamei se dezvoltă ca răspuns la aceste vaccinuri, nu numai că le protejează, dar traversează placenta și îl ajută și pe bebeluș.

Vaccinuri permise şi vaccinuri interzise în sarcină

Vaccinurile, cum ar fi cel împotriva rujeolei, oreionului, rubeolei trebuie administrate cu o lună sau mai mult înainte de sarcină. Anumite vaccinuri care se face la plecarea într-o țară endemică pentru febra galbenă, febra tifoidă, encefalita japoneză nu sunt recomandate să se administreze în timpul sarcinii. În general, vaccinurile vii nu trebuie administrate femeilor însărcinate, deoarece acestea pot fi dăunătoare pentru copil.

Rubeola în timpul sarcinii poate să provoace malformații congenitale grave care pot provoca decesul fătului înainte de naștere sau pot determina apariția unor boli pe tot parcursul vieții copilului. Este important ca femeia însărcinată să aibă vaccinul făcut cu cel puțin o lună înainte să rămână însărcinată.

Hepatita B. Infecția cu virusul hepatic B în timpul sarcinii poate trece în timpul nașterii și la făt.

Hepatita A. Femeile însărcinate care au antecedente de boli hepatice cronice, medicii din domeniul sănătății pot recomanda vaccinul împotriva hepatitei A.

Vaccinarea împotriva gripei este importantă, deoarece femeile însărcinate prezintă un risc crescut de complicații cauzate de gripă. Gripa poate duce la declanșarea precoce a travaliului sau a nașterii cu afectarea sănătății bebelușului. Vaccinarea gripală scade riscul ca o simplă răceală să se poată complica cu o pneumonie. Vaccinul antigripal se poate face în orice trimestru de sarcină, însă experții recomandă să fie făcut la sfârșitul lunii octombrie, înainte ca activitatea gripală să înceapă să crească.

Vaccinul antiCovid 19 este recomandat și gravidelor însă acestea trebuie să discute cu medicul ginecolog înainte de administrare.

Vaccinul împotriva tusei convulsive ajută la protejarea copiilor mici împotriva tusei convulsive înainte de a fi suficient de mari pentru a se vaccina. Vaccinul se poate administra oricând în timpul sarcinii, de preferat între 27-36 săptămâni de sarcina. Vaccinul împotriva tusei convulsive este recomandat și adulților care petrec timp alături de cel mic.

Profesioniștii din domeniul sănătății susțin că unele femei au nevoie să primească vaccin și după naștere, această vaccinare postpartum protejează mama de a nu se îmbolnăvi și vor trimite anticorpi bebelușului prin laptele matern, în cazul în care alăptează. Vaccinarea după naștere este deosebit de importantă în cazul în care mamele nu au primit vaccin înainte sau pe parcursul sarcinii.

După naștere, bebelușilor li se va administra schema de vaccinare conform protocolului național pentru a-i proteja de principalele boli grave ale copilăriei.

Cele mai frecvente reacțiile adverse ale vaccinurilor

Ca orice medicament, vaccinurile pot avea și efecte adverse, însă acestea sunt minime în comparație cu beneficiile. Acestea sunt de obicei ușoare și dispar de la sine. Dintre cele mai frecvente efecte adverse amintim:

• durere, roșeață, umflătură la locul unde s-a realizat înțepătura;
• durere musculară;
• oboseală;
• febră.