Uretrita − cauze si simptome
Uretrita este o afectiune acuta sau cronica care apare la nivelul uretrei destul de des la femei, vinovata de aceasta problema fiind uretra, prin lungimea sa anatomica mica. Are doar doua varfuri de incidenta: la inceputul vietii sexuale si postmenopauzal.
Aceasta inflamatie este zgomotoasa, debuteaza cu usturimi mictionale, polachiurie si tenesme vezicale si poate fi cauzata de o infectie urinara bacteriana, boli cu transmitere sexuala cu Chlamydia trachomatis sau infectie cu Trichomonas vaginalis sau cu Candida albicans. Simptomele urinare cronice la femeie asociate cu descoperirea a mai mult de 100.000 de germeni/ml din jetul urinar de mijloc pot intra in diagnosticul sindromului uretral.
Factori favorizanti:
• sarcina;
• menopauza;
• raporturile sexuale;
• diabet, imunodepresie;
• diureza slaba;
• litiaza.
Clasificarea uretritelor:
• uretrite gonococice;
• uretrite nongonococice:
– bacteriene:- nespecifice
– Chlamydia, Mycoplasma, Ureaplasma urealiticum;
– iatrogene;
– parazitare: T. vaginalis
– micotice: Candida albicans
– virale: Herpes simplex
Gonoreea este provocata de Neisseria gonorrhoeae, un diplococ gram negativ intracelular. Desi incidenta este greu de evaluat, o infectie gonoreica asimptomatica se poate produce frecvent la femeie. Simptomele apar tipic la 3-11 zile dupa contactul sexual, dar perioada de incubatie poate fi scurta de numai o zi sau lunga de trei luni. Diagnosticul se stabileste pe baza unui frotiu uretral si a unei culturi. Tratamentul depinde de prevalenta in colectivitate a bacteriilor Neisseria gonorrhoeae producatoare de penicilina.
Uretrita nongonogocica
Este diagnosticata cand bacteria Neisseria gonorrhoeae nu poate fi izolata in cazurile de uretrita. Simptomele tipice includ disurie si prurit la nivelul meatului. Microorganismele care sunt cu cea mai mare probabilitate raspunzatoare de uretrita nongonococica variaza in functie de situatia clinica. Episodul initial de uretrita acuta este provocat in aproximativ 80% din cazuri de C. trachomatis sau de U. urealyticum sau de ambele. Cazurile care raspund rapid la tratamentul cu tetraciclina sunt de cele mai multe ori provocate de ureaplasme, desi ambele sunt sensibile la acest medicament.
Atunci cand simptomele apar, este indicat ca femeia sa se adreseze medicului de familie sau ginecologului, care va solicita efectuarea unor analize de laborator in vederea stabilirii cauzei si mai apoi a diagnosticului. Studiile au aratat ca aproximativ 30% din femei care au o simptomatologie urinara dureroasa nu au neaparat bacteriurie si se recomanda investigatii suplimentare care vizeaza secretia uretrala si vaginala.
Text: Dr. Andreea Hetea, Obstetrica-Ginecologie