Spalaturile vaginale, sanatoase sau nu?
Irigatiile vaginale sunt spalaturi ale cavitatii vaginale prin intermediul unui irigator, cu diverse solutii – de la apa, otet, ceaiuri diverse, substante antiseptice sau odorizante. Se estimeaza ca in populatia de sex feminin, intre 15-44 de ani, un procent de pana la 40% dintre femei utilizeaza aceasta metoda de igiena intima.
Motivul invocat de cele care utilizeaza aceasta metoda este reprezentat in primul rand de senzatia de reimprospatare, eliminarea mirosurilor neplacute, curatarea fluxului de sange menstrual, metoda de prevenire a bolilor cu transmitere sexuala si evitarea unei sarcini nedorite in cazul unui contact sexual neprotejat. Nimic mai gresit! Spalaturile vaginale nu au aceste beneficii pe care se bazeaza majoritatea femeilor ce le utilizeaza. Mai mult decat atat, exista si riscuri mai mari la care se supun: boala inflamatorie pelvina si chiar infertilitate.
Cum actioneaza spalaturile vaginale asupra florei vaginale?
In primul rand, in vagin exista o flora prezenta permanent, alcatuita din bacterii utile, care asigura pe de o parte un mediu usor acid, deloc propice infectiilor ce se pot cantona la acest nivel, si un mediu potrivit pentru un proces de fecundare (flora vaginala asigura un traseu usor de strabatut pentru un spermatozoid in vederea intalnirii cu un ovul la nivelul trompei uterine, unde se produce cel mai frecvent fecundatia). In momentul in care flora vaginala este eliminata prin aceste spalaturi, vaginul nu mai are capacitatea de a se apara de eventualele infectii, putand sa apara mult mai usor infectii bacteriene/fungice (Candida) la acest nivel, care pot sa ascensioneze inclusiv la nivelul uterului si al anexelor, adica trompe uterine si ovare. Spalaturile vaginale cresc riscul de aparitie a bolii inflamatorii pelvine cu pana la 73% la femeile care folosesc aceasta metoda fata de cele care nu o utilizeaza.
Efecte adverse ale spalaturilor vaginale
Primele efecte adverse ale spalaturilor vaginale ar fi deci infectiile vaginale (vaginoze bacteriene, candidoza) si apoi riscul de aparitie a bolii inflamatorii pelvine, cu infectia extinsa pana la nivelul organelor din pelvis (uter si ovare). De asemenea, infectiile vaginale pot creste riscul de nastere prematura si de aparitie a unor alte anomalii, cum ar fi endometrioza (boala care se asociaza frecvent cu infertilitatea).
Alte riscuri asociate ar fi faptul ca spalaturile vaginale cresc riscul de implantare anormala a unei sarcini, in afara uterului. Practic riscul de sarcina extrauterina creste cu pana la 76%. In alte studii s-a demonstrat ca exista un risc mai mare de aparitie a cancerului de col uterin care se datoreaza dereglarii ciclului de refacere a florei vaginale si a tesuturilor de la nivelul vaginului.
Vaginul, prin propriile secretii, isi asigura o curatare eficienta si sanatoasa, avand parte si de o imunitate locala ce apara impotriva infectiilor bacteriene/fungice/paraziti. De asemenea, fluxul menstrual este eliminat de vagin fara a fi nevoie de irigatii. De mentionat ar fi si faptul ca in niciun caz spalaturile vaginale nu asigura protectie impotriva unei infectii cu transmitere sexuala sau a unei sarcini nedorite. Un contact sexual neprotejat are aceleasi riscuri, indiferent daca sunt folosite sau nu spalaturile vaginale. Ba mai mult decat atat, spalaturile vaginale prin dereglarea florei locale nu fac decat sa favorizeze aparitia oricaror infectii, mai ales a celor cu transmitere sexuala.
Nu este de neglijat nici riscul infectarii vaginului cu o bacterie din mediul extern in timpul irigatiilor, prin infectarea sau igiena precara a irigatorului.
De retinut!
Igiena intima se mentine prin spalarea la exterior a zonei genitale cu apa calduta si sapun/gel de dus obisnuit. Nu este necesara utilizarea odorizantelor sau produselor speciale pentru igiena intima, ele neaducand in fapt niciun beneficiu.
Text: Dr. Laura Mustata, Medic rezident obstetrica-ginecologie
