Profilaxia nasterii premature

Un produs de conceptie ce are o varsta gestationala mai mica de 37 de saptamani se defineste ca nastere prematura care, in functie de mecanismul ce sta la baza acestui proces, poate fi clasificata ca nastere spontana sau ca nastere secundara unei indicatii medicale.
Profilaxia nasterii premature are ca obiectiv recunoasterea factorilor de risc si interventia in vederea anularii lor. La prima consultatie prenatala (ideal, inainte de 12 saptamani), se vor evalua factorii de risc pentru nasterea prematura prin calcularea scorului de risc.

Cauzele nasterii premature

Printre cauzele de sine statatoare si demne de mentionat, care pot declansa o nastere prematura, amintim:
• existenta stresului in perioada de gestatie, stresul maternal putand consta in volum de munca mare, relatiile tensionate in familie, lipsa de empatie din partea membrilor familiei cu noul statut de viitoare mamica etc.;
• intinderea miometrica excesiva si incontinenta cervicala;
• hemoragia deciduala secundara dezlipirii de placenta;
• infectia intrauterina cu microorganisme si inflamatia secundara a aparatului genital feminin secundar infectiei;
• ruptura prematura a membranelor inainte de termen, existand chiar o relatie inversa intre varsta gestationala la momentul nasterii si durata fazei de latenta;
• existenta unor evenimente de nastere prematura in antecedentele pacientei sau in familie (predispozitia genetica);
• sensibilitate crescuta la anumite substante ce pot constitui factori alergenici pentru gravida.

Din punct de vedere procedural, este necesara adoptarea unei conduite medicale in ceea ce priveste profilaxia unei nasteri premature la o gravida, primul pas constand in evaluarea parturientei si stabilirea unui scor de risc rezultat in urma analizei istoricului medical ce vizeaza analiza globala a tuturor sarcinilor anterioare, analiza factorilor de risc, stabilirea beneficiilor date de tocoliza, antibiotice sau a interventiei profilactice cu progesteron sau cerclajul de col uterin.
In functie de scorul obtinut in urma efectuarii anamnezei, se adopta o strategie clara ce are drept scop prevenirea nasterii premature.

Prevenirea nasterii premature

• ca prim pas, se executa screeningul pentru vaginita bacteriana si Trichomonas vaginalis la gravidele asimptomatice, ce au sau nu in antecedente nasteri premature, si administrarea tratamentului specific cu antibiotice;
• urmatorul pas este administrarea medicatiei ce previne contractiile (tocolitice, steroizi);
• se recomanda in aceste situatii odihna gravidei la pat cu moderatie pentru a preveni atrofia musculara cu demineralizarea osoasa, pierderea in greutate si, secundar, hipotrofie fetala la sarcinile monofetale;
• o alta conduita terapeutica de urmat este hidratarea gravidei, in cazul in care aceasta prezinta semne de deshidratare;
• interzicerea cu desavarsire a contactelor sexuale pe timpul sarcinii la gravidele ce prezinta in istoric evenimente de nasteri premature constituie, de asemenea, un element important de prevenire a nasterilor premature;
• suportul psihologic din partea membrilor familiei si consilierea gravidei constituie un factor important pentru gravida si, implicit, pentru prevenirea unei sarcini premature;
• efectuarea amniocentezei pentru a depista eventualele infectii intraamniotice si inflamatia subiacenta, cat si pentru a diagnostica cu acuratete maturitatea pulmonara a fatului
• monitorizarea gravidei si a activitatii fetale.

Pentru a fi eficient, cerclajul se va practica doar profilactic  „la rece” si precoce la 12-14 saptamani de gestatie. Cerclajul „la cald” pe un col uterin cu modificari importante si practicat tardiv este o interventie de ultima linie, adesea sortita esecului.

Text: Dr. Andreea Hetea, Obstetrica-Ginecologie