Infectiile materno-fetale
Infectiile materno-fetale sau cu transmitere verticala sunt acele infectii de etiologie virala, bacteriana sau parazitara transmise in timpul sarcinii, de la mama la fat, sau in timpul nasterii, o data cu contactul dintre fat si fluidele biologice ale mamei.
Infectiile materno-fetale cele mai frecvente ca etiologie sunt cele din grupul TORCH (toxoplasma, rubeola, CMV, herpes si altele – HIV, sifilis, hepatita B, C) alaturi de patogeni care pot coloniza colul uterin sau mucoasa vaginala (E. Coli, Candida albicans, Listeria, Chlamydia, Streptococ de grup B, HPV).
Aceste infectii pot determina infectii congenitale, in cazul in care infectia are loc transplacentar in timpul sarcinii, sau infectii neonatale, cu debut precoce sau tardiv, daca infectia are loc in timpul nasterii.
Metode de preventie
Ca metode de preventie a acestor infectii, ele pot fi generale sau specifice fiecarui patogen in parte. Dintre cele generale sunt importante efectuarea preconceptuala cat si in timpul sarcinii a profilului TORCH (testare pentru existenta anticorpilor impotriva patogenilor TORCH si dozarea acestor anticorpi daca ei exista), realizarea, preconceptual si periodic in sarcina, a frotiurilor si culturilor din secretie vaginala si secretie din colul uterin. Metode specifice de preventie exista doar pentru cativa agenti patogeni, cum ar fi vaccinarea in perioada adolescentei impotriva infectiei cu HPV sau vaccinarea in aceeasi perioada impotriva rubeolei in populatia feminina.
Infectia congenitala cu toxoplasma
Infectia congenitala cu toxoplasma este simptomatica la doar 10-30% dintre nou-nascutii infectati in primul trimestru de sarcina. Manifestarile sunt diverse si nespecifice printre care corioretinita, calcificari cerebrale, convulsii, hepatosplenomegalie, febra, icter, anemie. Depistarea infectiei se face prin dozarea nivelului de anticorpi antitoxoplasma in sange. Ca preventiv, este recomandat ca gravidele sa evite consumul de carne cruda (miel, vita, porc) sau incomplet preparata termic, de lapte crud, manipularea sau expunerea la fecale de pisica.
Infectia congenitala cu rubeola
In cazul infectiei congenitale cu rubeola, nou-nascutii prezinta afectare cardiaca, cerebrala, oculara, hepatica, greutate mica la nastere, anemie. Riscul major este cel de primoinfectie in primele 3 luni de sarcina, virusul rubeolei intervenind in procesul de organogeneza, de cele mai multe ori malformatiile fiind incompatibile cu viata. In cazurile in care fatul supravietuieste infectiei din trimestrul I, cel mai probabil va avea sechele majore sau malformatii incompatibile cu viata extrauterina.
Infectia din timpul sarcinii cu citomegalovirus
Infectia din timpul sarcinii cu citomegalovirus afecteaza 50% dintre fetusi, simptomele fiind vizibile la 38% dintre acestia. Cele mai frecvente sechele ale infectiei congenitale CMV sunt retardul mental, cecitatea, surditatea si alte sechele neurologice. Este bine ca gravidele care nu au anticorpi impotriva CMV pana in momentul sarcinii sa-si pastreze o igiena de baza riguroasa – spalat frecvent pe maini cu apa si sapun.
Patogenii care au risc de infectie pentru fat, in timpul nasterii determina cel mai frecvent sepsisuri neonatale cu debut precoce, primele 7 zile de viata, sau tardive, dupa primele 7 zile de viata. Simptomele sepsisului neonatal sunt efectul unei afectari globale a organismului, fiind afectate toate aparatele si sistemele. Cele mai frecvente simptome sunt cele respiratorii, cardiace, gastrointestinale si neurologice.
Important de retinut este faptul ca realizarea profilului TORCH preconceptual si in timpul sarcinii impreuna cu investigatiile adiacente este un pas deosebit de important in profilaxia infectiilor materno-fetale, alaturi de norme de baza in igiena personala (spalatul mainilor, igiena corporala, nefolosirea tacamurilor altor persoane).
Text: Dr. Alexandra Barzan, medic pediatru
