Dragostea e oarba?
La un mod absolut, dragostea e definita ca cea mai antrenanta dintre emotiile umane sau ca un mod de a mentine specia umana in viata.
Dragostea e oarba? – ne punem deseori aceasta intrebare. Psihologii spun ca „alegerile” in acest domeniu tin foarte putin de ceea ce se declara. Deseori, se foloseste termenul de „chimie” intre doi oameni care se indragostesc, pentru a descrie simbioza care se creeaza, relatia, rezonanta afectiva, dincolo de cuvinte si declaratii. Unele studii au aratat ca peste 50% din comportamentul specific indragostitilor tine de limbajul corpului, tonalitatea vocii si emotionalitatea manifesta.
Etapele dragostei
Etapele dragostei sunt atractia si atasamentul si sunt conduse de diferiti hormoni si substante chimice. In faza de atractie sunt implicate adrenalina, dopamina si serotonina. Adrenalina da efectele de sudoare, batai ale inimii si gura uscata. Dopamina da efectul de stimulare a creierului, de concentrare, atentie, ofera energie. Serotonina, care mai este numita si „hormonul fericirii”, da tonusul si buna dispozitie, nivelul ei fiind in crestere atunci cand ne indragostim. Atasamentul este legatura care tine cuplurile unite suficient de mult timp pentru a-si atinge scopurile comune, pentru a se dezvolta impreuna, pentru a impartasi experiente si a creste copii impreuna. Multi oameni se simt in imposibilitatea de a controla dorintele inimii lor. Ei se simt ca o prada a freneziei, fanteziei, confortului in doi, a emotionalitatii implicate si parca plutesc intr-o confuzie atunci cand pasiunea imbraca dragostea si conditia emotionala dintre cei doi. Pe acest fond, atasamentul devine chimia dintre cei doi si poate deriva in comportamente obsesive de dragoste si romantism. Cuplurile aflate in aceasta stare devin parca „programate” iar dragostea parca le acapareaza gandirea si pune monopol asupra mintii.
Dragostea are mai multe efecte asupra creierului
Cand o persoana este indragostita, se activeaza zone ale creierului asociate cu stari precum euforia sau recompensa si scade activitatea zonelor asociate cu stresul, depresia si gandirea critica. Aceasta constatare a cercetatorilor, si anume ca pasiunea asociata cu iubirea romantica scade activitatea in acea parte a creierului legata de gandirea critica – de fapt explica unele „alegeri” , care par ilogice altora si conduc la ideea, metaforic vorbind, ca… dragostea e oarba. Astfel de persoane ajung sa puna mai presus de orice jobul (ca obiect al afectiunii) sau prietenii si familia, indiferent de compromisurile care se ivesc sau de loviturile pe care le primesc „sub centura” (infidelitatea, tradarea, manipularea, santajul, speculatia, neimplicarea sau superficialitatea in efortul de a sustine material sau spiritual relatia sau de a o dezvolta etc).
Unii autori au asemanat furtuna chimica a creierului produsa de iubire cu efectele pe care le determina dependenta de droguri sau tulburarea obsesiv-compulsiva. Nu este nebunie, dar este o forma speciala care ne tine treji si parca legati in acea frenezie a lucrurilor. Dragostea pasionala pe perioada in care pasiunea este la cote mari ne face mai obsesivi, mai putin logici, ne transforma in dependenti de comportamente nevrotice, de asteptare, pentru o dorinta fixa pentru ca simtim ca asa putem functiona corespunzator. Chiar daca este o stare care vine „la pachet” cu temeri, incertitudini, ganduri irationale sau chiar durere etc., ea este asteptata de multi oameni, care traiesc asteptand ca dragostea sa le implineasca viata. Dragostea compenseaza toate acestea prin efectele benefice pe care le are asupra sanatatii. Intr-un studiu, cercetatorii au descoperit ca persoanele care sufera de tensiune arteriala si au fost intr-o relatie romantica si-au ameliorat starea (relatia romantica cu o persoana la un mod pasional starneste dorinta de viata) si echilibreaza stresul. Persoanele care se afla in relatii nefavorabile si nocive (certuri, neintelegeri sau chiar agresiuni) au risc mare de a dezvolta probleme cardiace, depresie precum si un sistem imunitar mai slab, riscul de suferinta psihica fiind implicit. Astfel de relatii sunt asociate cu o rata crescuta a depresiei, consumului de tutun, alcool, sedentarismului, lipsa placerii si a interesului generalizata.
Puterea pe care o are o imbratisare data din suflet, curata, doboara stresul si efectele lui negative. De asemenea, sexul este un bun combatant al stresului. Si activitatile fizice petrecute impreuna (cum ar fi sala de fitness) stimuleaza endorfinele care au un efect anesteziant asupra organismului inducand o stare de bine si de relaxare.
Text: Ionela-Janina Sabou
Psiholog cu libera practica in psihoterapie cognitiv-comportamentala
