Cum să previi răsfăţul exagerat al bunicilor

Bunicii, izvor de iubire, de chef de joacă, de înțelepciune, adoră să petreacă timp cu micuții lor nepoți și pot ajuta considerabil niște părinți extra ocupați, dar în același tip, pot avea metode de a-și arăta iubirea care duc încet și sigur la răsfăț excesiv. Cum putem gestiona astfel de situații, încât să nu rănim orgolii, dar nici să primească cei mici modele dăunătoare?

Răsfăţul la bunici – ce e normal şi ce e excesiv?

Putem cu toții să fim de acord că bunicii au alte metode de a interacționa cu copiii decât avem noi, părinții. Au mai multă răbdare, mai multă înțelepciune și, de ce nu, mai mult timp, așa că de multe ori își dau timpul necesar pentru a da nenumărate explicații, dar în aceeași măsură, nici nu mai sunt dispuși să audă plâns sau revoltă, deci dau copiilor tot ce își doresc. E normal să își răsfețe nepoții cu ceva mai multe dulciuri, jucării sau ieșiri în parc, dar se poate cădea ușor în exces, atunci când cei mici cer, cer, cer și li se dă nelimitat, fără reguli, fără consecințe.

Când bunicii nu respectă cererile părinților

Nu doar odată se întâmplă ca bunicii să nu respecte cererile părinților, dar asta nu din sfidare, ci din prea multă iubire pentru cei mici și din impresia că unele cereri ale părinților sunt exagerate. Asta duce adesea la conflicte deschise, dar dincolo de asta copilul are o senzație de nesiguranță, cum că persoanele care au grijă de el nu sunt capabile să se pună de acord. În plus, copilul e învățat încă de mic că trebuie să ascundă lucruri față de părinți pentru a evita cearta.

Cum discuți cu bunicii pentru a gestiona răsfățul excesiv?

Adesea, părinții acceptă cu greu sugestii de creștere a copiilor de la proprii copii, considerând că sunt perfect capabili din moment ce au crescut deja o serie de adulți, dar cu greu acceptă că nepoții au părinți care poate au altă viziune care trebuie discutată direct, fără ocolișuri, urmând pașii de mai jos:

• Păstrează un ton respectos. De cele mai multe ori tindem să fim ușor sarcastici sau repeziți când vine vorba de copiii noștri și cumva ne întoarcem la vremurile rebeliunii adolescentine, atunci când părinții nu ne respectă cerințele.
• Discutați când sunteți cu toții calmi. Adesea spiritele se încing și ne vine să țipăm, să scoatem frustrarea din noi. Recomandat e să discutăm matur, cu calm și bun simt.
• Nu cumva să spuneți că nu ați fost crescuți corect. Părinții noștri au făcut pentru noi tot ce au crezut ei de cuviinţă. Vremurile s-au schimbat, trendurile de parenting se schimbă de la zi la zi, iar ei au făcut ce dicta cutuma vremurilor acelea.
• Punctaţi blând dar ferm că acum e rândul dumneavoastră să fiți părinți. Bunicii uită de multe ori că nu ei sunt părinții celor mici, deci nu ei sunt în măsură să facă alegerile de bază.
• Explicați motivele alegerilor pe care le-ați făcut. În trecut, nu existau atâtea metode de informare și nimeni nu avea timp și răbdare să răspundă tuturor întrebărilor, așa că, părinții noștri, tineri, singuri, muncind foarte mult, rar erau lămuriți pe deplin. Nu evitați să le explicați de ce nu dați dulciuri sau de ce evitați încălțămintea cu talonet și chiar trimiteți și câteva linkuri cu informații de încredere dacă folosesc internetul.

Nu uitați că tot ce fac e din iubire!

Un lucru este sigur: micuțul om care a apărut în viața dumneavoastră, este iubit peste măsură de un număr relevant de adulți. Important e ca oamenii cerebrali, maturi și responsabili să treacă peste nemulțumiri și orgolii și să înconjoare cu iubire puiul de om care face legătura între generații și duce mai departe speranța unui viitor luminos.