Cresterea greutatii corporale in timpul sarcinii

Greutatea mamei in timpul sarcinii, indicele de masa corporala, modul de ingrasare al mamei si aportul total de kilograme in sarcina sunt factori ce influenteaza greutatea si adipozitatea copilului la nastere. Greutatea la nastere si adipozitatea au un impact major asupra starii de sanatate a copilului. De exemplu: greutatea mica sau mare la nastere poate creste in viitor riscul de dezvoltare a anumitor boli, precum: diabet zaharat, hipertensiune arteriala, si boli cardiovasculare.

Castigul in greutate al mamei este atribuit in principal retentiei de apa si cresterii depozitelor de grasime. In medie, castigul in greutate al mamei la nastere este distribuit astfel: copilul – 3,2-3,6 kg; depozitele de grasime – 2,7-3,6 kg; cresterea volumului sangvin – 1,4-1,8 kg; retentia de apa – 1-1,4 kg; lichidul amniotic – 0,9 kg; cresterea sanilor – 0,45-1,4 kg; cresterea uterului – 0,9 kg; placenta – 0,7 kg.

Excesul ponderal, in conditiile in care nu exista o alta afectiune ce duce la cresterea retentiei de apa (preeclampsia), este datorat in primul rand unui exces de tesut adipos (grasime). Exista anumiti factori biologici si genetici ce afecteaza metabolismul grasimilor in timpul si dupa sarcina (excesul de progesteron in primele doua trimestre).

Recomandarile medicale legate de aportul ponderal in timpul sarcinii, in functie de indicele de masa corporala (BMI):

Sarcina unica:

• BMI <18,5 kg/m² (subponderal) — aport ponderal asteptat de 12,5-18,0 kg;
• BMI 18,5 – 24,9 kg/m² (greutate normala) — aport ponderal asteptat de 11,5-16,0 kg;
• BMI 25 – 29,9 kg/m² (supraponderal) — aport ponderal asteptat de 7,0 – 11,5 kg;
• BMI ?30 kg/m² (obezitate) — aport ponderal asteptat de 5 – 9 kg;

Sarcina gemelara:

• BMI <18,5 kg/m² (subponderal) — date insuficiente;
• BMI 18,5 – 24,9 kg/m² (greutate normala) — aport ponderal asteptat de 16,8 – 24,5 kg;
• BMI 25 – 29,9 kg/m² (supraponderal) — aport ponderal asteptat de 14,1- 22,7 kg;
• BMI ?30 kg/m² (obezitate) — aport ponderal asteptat de 11.4 – 19.1 kg.

Influenta excesului ponderal asupra sarcinii

Unele studii arata ca exista o asociere intre aportul ponderal matern scazut in timpul sarcinii si greutatea mica la nastere. De asemenea, si intre un aport ponderal crescut si greutate mare la nastere (macrosomie), mai ales la femeile subponderale. Gravidele supraponderale, de obicei, iau mai multe kilograme in timpul sarcinii decat cele normoponderale. Femeile cu exces ponderal in timpul sarcinii risca sa ramana cu mai multe kilograme la un an de la nastere. Majoritatea femeilor vor putea scapa in primele 6 saptamani dupa nastere de kilogramele pe care le-au acumulat in primele 20 de saptamani.

Obezitatea in timpul sarcinii nu afecteaza doar fatul, ci si starea de sanatate a mamei. Gravidele obeze au un risc crescut de a dezvolta diabet gestational, ce poate duce la aparitia hipertensiunii gestationale, care se poate complica cu preeclampsie, eclampsie sau sindrom HELLP, oricare dintre acestea putand creste riscul de nastere prematura.
Conceptia multor gravide de a manca pentru doi sau “ii este foame copilului” trebuie inlaturata deoarece nu face decat sa duca la un exces ponderal nedorit. Aportul caloric ramane neschimbat in primul trimestru de sarcina, astfel surplusul de greutate este minim la acest moment. In urmatoarele 2 trimestre, necesarul caloric creste cu doar 200-300 de calorii pe zi, ceea ce inseamna un aport ponderal de 0,5 kg pe saptamana.

La primul consult din timpul sarcinii, gravida trebuie cantarita si, in functie de valoarea BMI, aceasta trebuie sa primeasca sfaturi avizate legate de alimentatie, de activitatea fizica si de aportul ponderal in timpul sarcinii si dupa nastere. Este acceptata o crestere in greutate in timpul sarcinii de 11 kg, in medie, indiferent de greutatea pe care o are femeia inainte de a ramane insarcinata.

Text: Dr. Laura Tigoianu, Obstetrica-Ginecologie
Foto: google images