Ce sunt abcesele pelviene?

Abcesele pelviene reprezinta o parte din cazuistica patologica din sfera ginecologica ce implica in mod direct organele genitale feminine, fiind secundare deseori interventiilor chirurgicale sau afectiunilor cu impact direct sau indirect asupra structurilor anatomice.

Principalele complicatii sunt:

• abcesul ce implica formatiunea tubo-ovariana;
• abcesul ce implica fundul de sac Douglas;
• abcesul ce implica ligamentul larg;
• abcesul ce implica trompele uterine (piosalpinxul);
• complicatii secundare infectiilor septice puerperale;
• complicatii secundare interventiilor chirurgicale;
• complicatii ale infectiilor organelor de vecinatate ale aparatului reproducator.

Aceste complicatii pot implica formatiunile anatomice din sfera aparatului reproducator, uni- sau bilateral, in functie de etiologia care sta la baza declansarii lor. Abcesele pelvine pot aparea si in bolile inflamatorii pelvine cu manifestare acuta, secundare bolilor cu transmitere sexuala, a infectiilor cu germeni care afecteaza flora vaginala.

Medicul ginecolog, pentru a diagnostica cu precizie patologia anterior mentionata, trebuie sa efectueze un examen anamnestic detaliat, diagnosticul fiind stabilit din punct de vedere clinic (simptompatic) si paraclinic (imagistica medicala si examene biologice).

Diagnostic si tratament

In urma stabilirii strategiei de management medical al cazului clinic, medicul poate folosi examinarile imagistice din sfera pelvina, cum ar fi:

– examen ecografic abdominal;

– examen ecografic transvaginal;

– imagistica cu rezonanta magnetica;

– computer tomograf in anumite situatii (cu sau fara substanta de contrast).

Din punct de vedere al evolutiei clinice, aceste complicatii au tendinta de abcedare daca nu se intervine medicamentos si/sau chirurgical, complicand si mai mult tabloul clinic, in unele situatii ajungandu-se chiar la instalarea socului sau a colapsului.

Din punct de vedere al managementului terapeutic medicamentos, ca prim pas, medicul trebuie sa controleze febra daca aceasta este prezenta, iar ca pas secundar, poate apela la beneficiile antibioterapiei cu spectru larg de actiune pana la sosirea rezultatelor examenelor biologice. Dupa sosirea rezultatelor examenelor biologice, medicul se poate orienta catre terapiile medicamentoase tintite (aerob/anaerob etc.).

Daca starea pacientei nu indica semne de ameliorare a simptomatologiilor dupa 2 – 3 zile de la debutul terapiei medicamentoase, se abordeaza tehnicile chirurgicale – laparotomia fiind de un real succes, deoarece exista posibilitatea de a actiona tintit pe focarul abcesului, obtinandu-se o buna conservare a functiei de reproducere a aparatului genital (mai ales daca pacienta este tanara si doreste copii).

O alta solutie a managementului terapeutic este abcedarea controlata (colectarea) a continutului procesului inflamator, deseori fiind necesara utilizarea drenajului transvaginal sau colpotomia sub ghidaj imagistic (in functie de caz). Daca pacienta apeleaza la serviciile medicale ginecologice tarziu din punct de vedere medical si abcesul pelvin se complica cu o peritonita (complicatie amenintatoare de viata pentru pacienta in lipsa tratamentului), se impune de urgenta o interventie chirurgicala efectuata de o echipa multidisciplinara de medici cu scopul de a aborda solutia cea mai favorabila pacientei din punct de vedere al managementului medical.

Text: Dr. Andreea Hetea, Obstetrica-Ginecologie