Cauzele aparitiei unei „rani pe col”

Leziunile cervicale (asa-numitele „rani pe col”) reprezinta leziuni precanceroase ale colului uterin, cunoscute in literatura de specialitate sub termenul de neoplazii cervicale intraepiteliale (CIN). Aceste leziuni intereseaza epiteliul scuamos al colului uterin, epiteliu ce acopera suprafata colului uterin (exocolul). Neoplazia cervicala glandulara face referire la leziuni ce au drept punct de plecare epiteliul glandular ce captuseste canalul cervical (endocervixul).

Leziunile cervicale se impart in leziuni de grad scazut, cu potential mic de a progresa catre neoplazie cervicala, si leziuni de grad crescut, cu risc mare de progresie catre malignitate. In prezent este folosit sistemul de clasificare Bethesda pentru a incadra leziunile cervicale in functie de gravitatea lor (de exemplu: ASCUS, ASCH, LGSIL si HGSIL).

Diagnosticul leziunilor de col uterin

Diagnosticul leziunilor de col uterin este mai probabil in segmentul de varsta 25-35 de ani (cu o incidenta de 4-5%), pe cand cancerul invaziv este diagnosticat, de obicei, dupa 40 de ani, tipic la 8-13 ani de la identificarea unei leziuni cervicale cu risc crescut.

Factorul major etiologic al leziunilor precanceroase cervicale si al cancerului invaziv cervical este reprezentat de infectia cu HPV (Human papillomavirus).

Toti ceilalti factori de risc – status socioeconomic, comportament sexual, fumat – sunt asociati infectiei cu HPV si, de obicei, nu reprezinta factori de risc independenti pentru aparitia cancerului de col uterin. Prezenta infectiei cu HPV este necesara pentru progresia leziunilor neoplazice, insa, izolata, nu este suficienta pentru a cauza leziunile. Acest lucru s-a constatat avand in vedere ca, desi majoritatea indivizilor din populatie (> 90%) iau contact cel putin o data in viata cu virusul HPV, nu toate femeile dezvolta cancer cervical sau leziuni cervicale precanceroase. Factorii de mediu, precum si statusul imunitar joaca un rol important in aparitia si progresia leziunilor cervicale.

Tulpina HPV implicata in infectie, precum si persistenta virusului sunt asociate cu riscul de progresie a leziunii. Pana in prezent au fost identificate peste 100 de tulpini HPV, dintre care 40 au tropism pentru epiteliul anogenital. Tulpina HPV implicata este responsabila de manifestarile clinice si de potentialul oncogenic.

Tulpinile cu risc scazut (cum ar fi HPV 6 si HPV 11) nu sunt integrate in genomul gazdei si sunt responsabile de leziunile cervicale cu risc oncologic scazut si condiloame anogenitale. Tulpinile cu risc crescut (precum HPV 16 si HPV 18) sunt asociate cu leziuni cervicale cu risc crescut oncologic si progresia leziunii catre cancer invaziv (cca. 70% din cazuri). Mai multe tulpini HPV pot coexista, indiferent de potentialul oncogenic.

Cele mai multe infectii HPV sunt tranzitorii, istoria naturala a virusului presupunand epurarea acestuia de catre majoritatea indivizilor infectati ( > 85% in termen de 2-5 ani de la infectie). Infectia persistenta cu o tulpina oncogenica reprezinta un factor important al evolutiei leziunilor.

Motivul pentru care unele femei raman cu infectie persistenta cu HPV este necunoscut

Varsta si potentialul oncogenic al tulpinii HPV implicate par sa influenteze persistenta infectiei.
Transmiterea HPV se face prin contact sexual de orice tip (vaginal, anal, oral, hetero sau homosexual). Mai mult decat atat, contactele sexuale cu prezervativ nu ofera protectie 100% impotriva transmiterii virusului. Cancerul cervical si leziunile precanceroase cervicale sunt aproape inexistente la pacientele care nu au avut niciodata contact sexual.

Riscul de infectare creste odata cu numarul de parteneri si comportamentul la risc, insa incidenta este crescuta si in randul indivizilor cu un singur partener sexual. Se considera ca cca. 76-80% din femeile active sexual vor avea o infectie cu cel putin o tulpina de HPV pana la varsta de 45-50 de ani.

Alti factori implicati in aparitia leziunilor cervicale precursoare, potentand infectia HPV, sunt reprezentati de statusul imunitar, fumatul, infectiile genitale, utilizarea de contraceptive orale, factorii genetici, dieta si factorii hormonali.

Sistemul imunitar joaca un rol important in aparitia leziunilor cervicale precursoare, constatandu-se o incidenta crescuta la pacientele HIV pozitive si imunodeprimate – care au urmat o terapie imunosupresiva pentru diverse patologii, cu lupus eritematos sistemic etc.

Fumatul reprezinta un factor de risc important pentru aparitia neoplaziilor cervicale, atat la pacientele HPV negative, cat si la pacientele HPV pozitive, la cele din urma crescand riscul de pana la 4 ori.

Infectiile genitale cu Chlamydia, Herpes simplex sau alte boli cu transmitere sexuala pot favoriza infectia si persistenta HPV in organism.

Utilizarea pe termen lung a contraceptivelor combinate orale a fost incriminata in cresterea incidentei carcinoamelor cervicale la pacientele HPV pozitive, insa s-a constatat ca, dupa oprirea lor, riscul este comparabil cu cel inregistrat la pacientele care nu au utilizat contraceptive.

Text: Dr. Stavri Andreea
Medic specialist obstetrica-ginecologie