Alimentatia prematurului

Nou-nascutul prematur se caracterizeaza prin nevoi energetice mari, in contrast cu deficientele de digestie, absorbtie si metabolizare.

1. Necesitatile energetice: 59-60 kcal/kg/zi sunt cheltuieli pentru intretinerea organismului, iar 40-50 kcal/kg/zi sunt retinute pentru sinteza de noi tesuturi. Nevoile de lichide pot varia de la 60 ml/kg in prima zi, pana la 130 ml/kg/zi in ziua a saptea de viata.

2. Necesarul de proteine este, in medie, de 35 g/kg/zi.

3. Necesarul de lipide este de 2-2,5 g/kg/zi, din care 50% sunt acizi grasi nesaturati si 50% sunt acizi grasi saturati.

4. Necesarul de glucide este de 8 g/kg/zi pana la 12 g/kg/zi.

Ideal este ca prematurul sa fie alimentat precoce, la 2 ore dupa nastere, pe cale enterala, cu glucoza 5%, apoi se poate incepe alimentatia cu lapte daca starea de sanatate o permite.

Alimentatia nou-nascutului prematur

Alimentatia depinde de gradul de prematuritate, astfel ca cei nascuti peste 35 de saptamani pot fi capabili sa suga la biberon sau la san.

Nou-nascutul prematur sub 35 de saptamani poate fi alimentat de catre personalul medical cu ajutorul tehnicii de gavaj pe sonda nasogastrica. Alimentatia parenterala este indicata prematurilor cu greutate sub 1500 g sau celor cu detresa respiratorie. Aceasta se poate asocia si cu alimentatia enterala, cea din urma fiind progresiv crescuta, in raport cu toleranta digestiva, pana la trecerea pe alimentatie per os complet.

Alimentatia enterala scade riscul de atrofie a mucoasei intestinale, iar in cazul in care aceasta apare, determina scaderea absorbtiei la acest nivel. Initial, alimentatia enterala in cazul prematurului se poate face atunci cand abdomenul este suplu, mobil, fara distensie.

Numarul de mese este 7 ori pe zi la prematurul de grad I si de 8-10 mese pe zi la prematurul de grad II-IV. Alimentul de baza este laptele matern, mai ales in primele saptamani de viata, iar cand acest lucru nu se pot poate realiza complet, prematurul va primi 2/3 lapte uman si 1/3 preparat din lapte (Humana O, Pre NAN etc.).

Nou-nascutii prematuri care primesc lapte de la mama au un ritm de crestere mai rapid, insa studiile au aratat ca laptele uman din alimentatia prematurului nu acopera necesarul de proteine, fier, calciu si sodiu. Laptele matern duce la o crestere antropometrica si o dezvoltare corespunzatoare, stimuleaza cresterea si diferentierea postnatala prin prezenta factorilor de crestere. Dezvoltarea neurologica este superioara la prematuri care beneficiaza de lapte matern, importanta fiind si durata cat mai mare. Alimentatia la san scade riscul de boli cardiovasculare in adolescenta si la varsta adulta.

Text: Dr. Andreea Hetea, Obstetrica-Ginecologie