Tipuri de cancer ginecologic

Cancerul vulvar

Este o afectiune maligna rar intalnita, incidenta sa fiind de aproximativ 4% din totalul cancerelor tractului genital feminin. Se poate intalni intre 30 si 90 ani, iar varsta medie la prezentare de 60-70 de ani. Cresterea spectaculoasa a incidentei infectiei cu virus Papilloma uman si a leziunilor vulvare displazice si precanceroase induse de acesta a determinat si o crestere a incidentei cancerului vulvar la femeile de varsta tanara.

Cancerul scuamos vulvar este cea mai frecventa afectiune maligna a vulvei si este tipic intalnita la femeile la menopauza, fiind, de obicei, unifocal si aparand la nivelul labiei mari. Pacienta acuza frecvent un prurit vulvar, secretii sangvinolente sau o tumora vulvara. Foarte rar, pacienta remarca initial tumora metastatica inghinal. Tratamentul modern al cancerului vulvar invaziv trebuie individualizat, iar o conduita optima include alegerea atenta a celui mai adecvat procedeu chirurgical pentru tumora primara si ganglionii inghinali, precum si integrarea eventuala a radioterapiei si a chimioterapiei in planul terapeutic.

Cancerul vaginal

Este rar descoperit ca neoplasm primitiv, fiind mai frecvent secundar sau extins de la un cancer de vulva, col, endometru sau ovar sau de la organele de la distanta, cum ar fi colon, rinichi, san. Carcinomul cu celule scuamoase este cel mai frecvent (85-90%), in timp ce adenocarcinomul este mai rar si se dezvolta din celulele glandulare vaginale. Majoritatea cancerelor vaginale au localizare in partea superioara a vaginului si debuteaza cu sangerare de la nivelul vaginului, neinsotita de durere in timpul sau dupa actul sexual, intre menstre sau la menopauza, la care se adauga leucoree apoasa amestecata cu sange. Cancerele vaginale sunt curabile daca se depisteaza si se trateaza precoce.

Cancerul de col uterin

Reprezinta o problema importanta de sanatate publica, fiind a doua cauza de mortalitate prin cancere ginecologice la nivel mondial. Fiind o boala cu transmitere sexuala, cancerul de col uterin are factorii de risc comuni altor boli cu transmitere sexuala: debutul precoce al vietii sexuale, multiplii parteneri, folosirea contraceptivelor orale, multiparitatea, fumatul. Cel mai important factor de risc il reprezinta insa absenta unui screenning citologic regulat. Cele mai frecvente tulpini oncogene HPV corelate cu cancerul invaziv al colului uterin sunt 16, 18, 31 si 45. Acestea sunt responsabile de 80% din totalul cancerelor de col uterin.

Cancerul de endometru

Este una dintre patologiile maligne frecvent intalnite la femei. Riscul de dezvoltare a acestei boli de-a lungul vietii este de 1-3%. In literatura sunt descrise doua tipuri de neoplasm endometrial. Tipul I este intalnit la femeile tinere, frecvent in perimenopauza, la care se poate documenta expunere la estrogeni, exogeni sau endogeni, in absenta efectului protectiv al progestativelor. Tipul II este intalnit la pacientele fara stimulare estrogenica neadecvata in antecedente. Apare la femeile mai in varsta, iar diagnosticul este pus in stadiile avansate, prognosticul fiind nefavorabil. Sangerarea anormala vaginala este principalul simptom al cancerului de endometru, fiind prezent la pana la 90% dintre pacientele cu aceasta patologie ca singura manifestare ce duce la prezentarea la medic.

Cancerul ovarian

Este cea mai redutabila afectiune maligna a tractului genital feminin. Depistarea sa se efectueaza tardiv, din cauza simptomatologiei nespecifice, iar supravietuirea este dezarmanta. Cancerul ovarian se afla pe locul sapte ca incidenta a tumorilor maligne ce pot sa apara la sexul feminin si survine cu incidenta maxima intre 40 si 65 de ani. Majoritatea au o aparitie sporadica, insa sunt studii care au aratat ca 5-10% din cancerele ovariene au etiologie genetica. La ora actuala nu se poate vorbi de un screening al cancerului ovarian, insa este esentiala efectuarea unei ecografii transvaginale o data pe an si dozarea de CA 125 in cazul in care se ridica o suspiciune.

Text: Dr. Andreea Hetea, Obstetrica-Ginecologie