Monitorizarea fetala in uter-cardiotocografia

Cardiotocografia este o metoda de apreciere a starii fetale si reprezinta o inregistrare continua a frecventei cardiace fetale si a activitatii uterine care detecteaza hipoxia fetala pentru reducerea sau evitarea suferintei fetale.

Indicatiile monitorizarii CTG

Testarea antepartum a frecventei cardiace fetale sub forma testului non-stres sau a testului de stres la contractii a capatat o acceptare larga ca metoda primara de monitorizare in sarcinile cu risc crescut.

Indicatii fetale:

• IUGR
• Oligohidramnios
• Velocimetrie Doppler anormala
• Nasterea prematura
• Sarcina multipla
• Prezentatia pelviana
• Izoimunizarea Rh

Indicatii materne:

• Uter cicatricial
• Pre-eclampsia
• Sarcina depasita cronologic
• Membrane rupte >24 hours
• Diabet
• Hemoragia antepartum

Tehnica:

Ritmul cardiac fetal(RCF) este obtinut printr-un transductor plasat pe abdomenul matern iar contractiile uterine sunt inregistrate printr-un alt transductor, de presiune, fixat extern printr-o banda elastica. RCF si activitatea uterina sunt inregistrate pe hartie termica.
Descrierea completa a traseului RCF necesita o descriere calitativa si cantitativa a frecventei cardiace de baza, variabilitatii de baza, prezentei acceleratiilor si deceleratiilor.

A. Frecventa de baza normala este de 110-169 bpm.
Cauze de tahicardie fetala (>160 bpm): asfixie, febra materna, infectie fetala, prematuritate, stimulare fetala, tireotoxicoza materna.
Cauze de bradicardie fetala (<110 bpm): asfixia, presiunea pe capul fetal, aritmiile, hipotermia.

B. Variabilitatea de baza este definita ca fluctuatia liniei de baza cu o amplitudine de > 2 bpm.
Cauzele scaderii variabilitatii: asfixia, medicamente, prematuritatea, tahicardia, starea de somn fiziologica s fatului.

C. Acceleratia reprezinta cresterea abrupta a RCD peste valoarea de baza; prezenta acceleratiilor permite diferentierea intre un traseu reactiv si unul nereactiv.
Este asociata cu miscarile fetale sau stimularea fatului, fiind cel mai important indicator al statusului fetal. Pe orice inregistrare CTG trebuie sa apara accelerari pentru a fi considerata normala

D. Deceleratiile sunt incetiniri tranzitorii ale FHR de baza cu mai mult de 15 bpm pentru cel putin 15 sec. Se descriu deceleratii precoce, tardive si variabile.
Deceleratiile precoce sunt definite ca o scadere si revenire gradata la linia de baza asociata cu contractia uterina. Este concomitenta cu contractia, valoarea minima a deceleratiei atingandu-se in acelasi timp cu varful contractiei. Se intalnesc rar, neavand semnificatie patologica.
Deceleratiile tardive ating valoarea minima dupa varful contractiei si sunt asociate cu hipoxia fetala avand un prognostic prost. Deceleratia variabila este cea mai frecventa deceleratie in travaliu putand sa reflecte compresia cordonului ombilical, nu are legatura cu contractia uterina, are durta si morfologie variabila, panta abrupta si revenire rapida.

Util de stiut…

RCF este considerat normal daca:

• frecventa de baza este cuprinsa intre 110-160 bpm
• oscilatiile sunt intre 5 si 25 bpm, 4 cicluri/min
• traseul este reactiv- prezenta acceleratiilr
• absenta deceleratiilor

Text: Dr. Tania-Simona Dobre, medic rezident obstetrica-ginecologie